Anghinarea
18 August 2011 02:05
Anghinarea (Cynara scolymus) este o plantă erbacee perenă, cu frunze mari, spinoase. Originară din regiunea mediteraneeană (sudul Spaniei), este cultivată atât pentru solzii cărnoşi ai inflorescenţei, pentru receptaculii florali consumaţi ca legume, cât şi pentru florile sale întrebuinţate în farmacologie.
Cultivată mai ales în regiunile din sudul ţării, înfloreşte în iulie şi august. În scopuri medicinal-alimentare se folosesc frunzele (Folyum cynarae) recoltate când au 30-35cm lungime, iar peţiolul şi nervura principală sunt încă fragede, în acest mod putându-se obţine 4-5 recolte de calitate superioară. Frunzele vor fi tăiate de la exteriorul rozetei până la 2-3 cm de locul de inseraţie. Nu tăiaţi însă frunzele mici din interiorul rozetei, căci acestea asigură dezvoltarea altei rozete.
Anghinarea conţine cinarină, polifenoli, oxidaze, flavonozide (cinarozida, scolimozida), insulina, acid clorogenic, glicozidele A şi B, mucilagii, tanoizi, zaharuri, acizi (malic, lactic, gliceric şi glicolic), derivaţi triterpenici, săruri de potasiu şi magneziu. Frunzele de anghinare au efecte asupra bolilor de ficat şi rinichi, întrucât măresc secreţia biliară şi diureza, reglează procesul de formare al colesterolului şi reduce zahărul din sânge.
Este indicată în nefritele cronice, enterite, fermentaţii intestinale, vărsături, hemoroizi, angină pectorală, ateroscleroză, hepatite cronice, ciroze hepatice, colicistite acute şi cronice, angiocolite, constipaţii, hipertensiune arterială, hipercolesterolemie.
Este contraindicată în afecţiuni renale şi hepatobiliare.
Cultivată mai ales în regiunile din sudul ţării, înfloreşte în iulie şi august. În scopuri medicinal-alimentare se folosesc frunzele (Folyum cynarae) recoltate când au 30-35cm lungime, iar peţiolul şi nervura principală sunt încă fragede, în acest mod putându-se obţine 4-5 recolte de calitate superioară. Frunzele vor fi tăiate de la exteriorul rozetei până la 2-3 cm de locul de inseraţie. Nu tăiaţi însă frunzele mici din interiorul rozetei, căci acestea asigură dezvoltarea altei rozete.
Anghinarea conţine cinarină, polifenoli, oxidaze, flavonozide (cinarozida, scolimozida), insulina, acid clorogenic, glicozidele A şi B, mucilagii, tanoizi, zaharuri, acizi (malic, lactic, gliceric şi glicolic), derivaţi triterpenici, săruri de potasiu şi magneziu. Frunzele de anghinare au efecte asupra bolilor de ficat şi rinichi, întrucât măresc secreţia biliară şi diureza, reglează procesul de formare al colesterolului şi reduce zahărul din sânge.
Este indicată în nefritele cronice, enterite, fermentaţii intestinale, vărsături, hemoroizi, angină pectorală, ateroscleroză, hepatite cronice, ciroze hepatice, colicistite acute şi cronice, angiocolite, constipaţii, hipertensiune arterială, hipercolesterolemie.
Este contraindicată în afecţiuni renale şi hepatobiliare.
Pe aceeşi temă
-
Mărarul
Îţi plac preparatele mediteraneene? Înseamnă că îţi place şi mărarul, dar [tot articolul] -
Leurda
Cunoscută şi sub denumirea de „usturoi sălbatic”, leurda este una dintre verdeţurile [tot articolul] -
Spanacul
În caz că nu ai aflat până acum, Popeye avea dreptate că muşchii puternici se [tot articolul] -
Loboda
Primăvara este cel mai indicat anotimp să ţii o cură de detoxifiere. De ce? Pentru că natura a [tot articolul] -
Năsturelul
Declarat de studii recente un superaliment, se pare că năsturelul ar distruge celulele canceroase. [tot articolul]
Adauga comentariu
Pentru a putea comenta trebuie sa fiti logat.Logare | Inregistrare