Aromele din paharul de whisky
14 Mai 2011 10:57
Luaţi un pahar în care turnaţi puţin whisky. Închideţi ochii. Mirosiţi. Ce simţiţi? Nu, nu miroase doar a whisky. Închideţi ochii din nou şi mirosiţi. Miroase a măr, nu-i aşa? Imaginaţi-vă că dincolo de acest miros de măr mai sunt şi altele. Înlăturaţi ca pe o primă foaie a unei cepe acest prim miros. Închideţi ochii şi mirosiţi din nou. Miroase a dulceaţă de portocale.
Aşa v-ar iniţia în meseria lui, scoţianul Robert Hicks, cunoscut fost Master Blender la Allied Distillers şi în prezent proprietar al Scotch Whisky Consultancy, dacă aţi sta de vorbă câteva minute. Treptat aţi simţi în acelaşi pahar de whisky arome de lămâie, migdale şi căpşune şi aţi fi şi voi convinşi că whisky-ul miroase a sute de lucruri la care nu v-aţi gândit până acum. Câteva zeci de ani, meseria lui Hicks a fost să se asigure că whisky-urile de care se ocupa el erau la acelaşi standard zi de zi, an de an, indiferent de unde ar fi fost cumpărate, folosindu-şi în principal simţul mirosului. Hicks crede că mirosul este o amintire şi nu o formulă chimică, fiecare miros fiind asociat unei amintiri. El explică însă că mirosul se poate schimba din cauza contextului: unele arome pot fi sesizate doar în anumite locuri.
Î La ce mâncare asortezi un pahar de whisky?
R Îmi place să beau câte un pahar de Laphroaig cu ciocolată neagră. Iei o bucăţică mică de ciocolată neagră, o laşi să se topească puţin în gură şi după iei o gură de whisky. Recent am gustat, în cadrul unei cine festive, brânză cheddar afumată, amestecată cu muştar, topită cu whisky Laphroaig şi pusă pe pâine prăjită. A fost senzaţia serii.
Eu recomand oricui să încerce să bea whisky de-a lungul unei întregi mese. De ce bei vin în timpul unei mese? Ca să te poţi bucura de toate aromele ei. Şi whisky-ul te poate ajuta să faci asta. Trebuie doar să pui într-un pahar un deget de whisky şi restul apă. Va pune în evidenţă toate gusturile, mai ales că e fructat, cu arome de măr, vanilie, citrice. Toate acestea vor pune în evidenţă mâncarea. Merge foarte bine şi la desert, mai ales că mie îmi place să închei masa cu brânzeturi tari, cum este Roquefort sau cu alte brânzeturi cu mucegai albastru. Whisky-ul este foarte bun pentru vinegrete şi pentru pregătirea cărnii şi a sosurilor pentru aceasta. În acest mod whisky-ul este şi în mâncare şi alături de ea.
În anii ‘70 whisky-ul nu era folosit nici măcar în Scoţia la gătit. Nu trebuie să treci de la vin la whisky, eu spun doar să încerci. Poţi să îl foloseşti la orice, cum ar fi sosul pentru o friptură. Ideea este să fii deschis la lucruri noi. În anii ‘60 şi eu credeam că dacă mănânci peşte, trebuie să bei vin alb, dacă mănânci carne roşie, trebuie să bei vin roşu. Era o prostie. L-am întâlnit pe unul dintre faimoşii somelieri din perioada aceea şi l-am întrebat ce vin se potriveşte cu ce mâncare. El mi-a spus că ar trebui să beau vinul care îmi place cu mâncarea care îmi place. De aceea spun şi eu că ar trebui să bei whisky-ul care îţi place cu mâncarea care îţi place.
Î Din ce pahar îţi place să bei whisky?
R Când lucrez, folosesc un pahar cu gura mai îngustă decât baza. E o formă ideală pentru păstrarea aromelor şi pentru a mirosi cât mai bine whisky-ul. Când beau de plăcere, prefer să folosesc un pahar de cristal, mai mult din motive estetice. Îmi place că paharul de cristal elegant conferă băuturii o strălucire aparte.
Î Are rost să păstrezi whisky-ul?
R Poţi să îl păstrezi, dar trebuie ţinut într-un loc răcoros şi nu în apropierea unei surse de căldură, pentru că îi modifică structura moleculară. Nu ar trebui ţinut nici în lumina soarelui pentru că se întâmplă acelaşi lucru. Ar trebui ţinut în picioare, ca să nu ia gustul dopului.
Î Whisky-ul se bea într-un anumit anotimp?
R Contează unde eşti, ce faci şi cu cine eşti. Laphroaig se bea mai ales seara; deşi, am avut sesiuni de degustare live pe internet cu Noua Zeelandă şi Australia şi am băut dimineaţa. Acum câţiva ani am fost în Japonia şi, tot aşa, am băut de dimineaţă Laphroaig.
Î Care este temperatura potrivită la care se bea whisky-ul?
R Whisky-ul se poate bea şi rece şi la temperatura camerei. Mie îmi place să pun o bucată mare de gheaţă în pahar şi să torn whisky până când se aude cum crapă gheaţa. Pot să beau 2-3 pahare cu aceeaşi bucată de gheaţă. Poţi să îl bei şi fierbinte. Cea mai cunoscută variantă de a-l bea fierbinte este whisky cu apă fierbinte, miere şi zahăr. Te fereşte şi de răceală.
Î Care este prima ta amintire legată de whisky?
R În anii ‘70 sticla avea un dop mai mare care putea fi folosit drept pahar. Jucam golf cu prietenii şi puteam bea cu toţii din pahar.
Era în 1976.
Coctailurile originale se făceau cu whisky pentru că în anii ‘20 nu existau romul alb şi nici vodca, ci doar un coniac şi mai multe tipuri de whisky. Pentru că whisky-ul aduce aminte de mirosul afinelor, migdalei şi al citricelor, coctailurile ar trebui să conţină ingrediente din această sferă de arome, de exemplu, suc de portocale sau curacao.
Robert Hicks recomandă: un pahar de coctail, Teacher’s, Meduri, frişcă deasupra şi puţină ciocolată rasă. Sau Smoky Martini: într-un pahar de Martini, Laphroaig şi peste vodcă.
Puteţi încerca şi...
Tender love and care: cola, lime şi whisky. Fiind un cocktail slab, este foarte potrivit pentru zilele de vară.
Baked Alaska: se ia îngheţată, se topeşte puţin, se pune whisky în ea şi se pune la congelator. Când se scoate din congelator se pune bezea deasupra şi se sparge uşor suprafaţa pentru ca whisky-ul să treacă
prin ea.
Aşa v-ar iniţia în meseria lui, scoţianul Robert Hicks, cunoscut fost Master Blender la Allied Distillers şi în prezent proprietar al Scotch Whisky Consultancy, dacă aţi sta de vorbă câteva minute. Treptat aţi simţi în acelaşi pahar de whisky arome de lămâie, migdale şi căpşune şi aţi fi şi voi convinşi că whisky-ul miroase a sute de lucruri la care nu v-aţi gândit până acum. Câteva zeci de ani, meseria lui Hicks a fost să se asigure că whisky-urile de care se ocupa el erau la acelaşi standard zi de zi, an de an, indiferent de unde ar fi fost cumpărate, folosindu-şi în principal simţul mirosului. Hicks crede că mirosul este o amintire şi nu o formulă chimică, fiecare miros fiind asociat unei amintiri. El explică însă că mirosul se poate schimba din cauza contextului: unele arome pot fi sesizate doar în anumite locuri.
Î La ce mâncare asortezi un pahar de whisky?
R Îmi place să beau câte un pahar de Laphroaig cu ciocolată neagră. Iei o bucăţică mică de ciocolată neagră, o laşi să se topească puţin în gură şi după iei o gură de whisky. Recent am gustat, în cadrul unei cine festive, brânză cheddar afumată, amestecată cu muştar, topită cu whisky Laphroaig şi pusă pe pâine prăjită. A fost senzaţia serii.
Eu recomand oricui să încerce să bea whisky de-a lungul unei întregi mese. De ce bei vin în timpul unei mese? Ca să te poţi bucura de toate aromele ei. Şi whisky-ul te poate ajuta să faci asta. Trebuie doar să pui într-un pahar un deget de whisky şi restul apă. Va pune în evidenţă toate gusturile, mai ales că e fructat, cu arome de măr, vanilie, citrice. Toate acestea vor pune în evidenţă mâncarea. Merge foarte bine şi la desert, mai ales că mie îmi place să închei masa cu brânzeturi tari, cum este Roquefort sau cu alte brânzeturi cu mucegai albastru. Whisky-ul este foarte bun pentru vinegrete şi pentru pregătirea cărnii şi a sosurilor pentru aceasta. În acest mod whisky-ul este şi în mâncare şi alături de ea.
În anii ‘70 whisky-ul nu era folosit nici măcar în Scoţia la gătit. Nu trebuie să treci de la vin la whisky, eu spun doar să încerci. Poţi să îl foloseşti la orice, cum ar fi sosul pentru o friptură. Ideea este să fii deschis la lucruri noi. În anii ‘60 şi eu credeam că dacă mănânci peşte, trebuie să bei vin alb, dacă mănânci carne roşie, trebuie să bei vin roşu. Era o prostie. L-am întâlnit pe unul dintre faimoşii somelieri din perioada aceea şi l-am întrebat ce vin se potriveşte cu ce mâncare. El mi-a spus că ar trebui să beau vinul care îmi place cu mâncarea care îmi place. De aceea spun şi eu că ar trebui să bei whisky-ul care îţi place cu mâncarea care îţi place.
Î Din ce pahar îţi place să bei whisky?
R Când lucrez, folosesc un pahar cu gura mai îngustă decât baza. E o formă ideală pentru păstrarea aromelor şi pentru a mirosi cât mai bine whisky-ul. Când beau de plăcere, prefer să folosesc un pahar de cristal, mai mult din motive estetice. Îmi place că paharul de cristal elegant conferă băuturii o strălucire aparte.
Î Are rost să păstrezi whisky-ul?
R Poţi să îl păstrezi, dar trebuie ţinut într-un loc răcoros şi nu în apropierea unei surse de căldură, pentru că îi modifică structura moleculară. Nu ar trebui ţinut nici în lumina soarelui pentru că se întâmplă acelaşi lucru. Ar trebui ţinut în picioare, ca să nu ia gustul dopului.
Î Whisky-ul se bea într-un anumit anotimp?
R Contează unde eşti, ce faci şi cu cine eşti. Laphroaig se bea mai ales seara; deşi, am avut sesiuni de degustare live pe internet cu Noua Zeelandă şi Australia şi am băut dimineaţa. Acum câţiva ani am fost în Japonia şi, tot aşa, am băut de dimineaţă Laphroaig.
Î Care este temperatura potrivită la care se bea whisky-ul?
R Whisky-ul se poate bea şi rece şi la temperatura camerei. Mie îmi place să pun o bucată mare de gheaţă în pahar şi să torn whisky până când se aude cum crapă gheaţa. Pot să beau 2-3 pahare cu aceeaşi bucată de gheaţă. Poţi să îl bei şi fierbinte. Cea mai cunoscută variantă de a-l bea fierbinte este whisky cu apă fierbinte, miere şi zahăr. Te fereşte şi de răceală.
Î Care este prima ta amintire legată de whisky?
R În anii ‘70 sticla avea un dop mai mare care putea fi folosit drept pahar. Jucam golf cu prietenii şi puteam bea cu toţii din pahar.
Era în 1976.
Coctailurile originale se făceau cu whisky pentru că în anii ‘20 nu existau romul alb şi nici vodca, ci doar un coniac şi mai multe tipuri de whisky. Pentru că whisky-ul aduce aminte de mirosul afinelor, migdalei şi al citricelor, coctailurile ar trebui să conţină ingrediente din această sferă de arome, de exemplu, suc de portocale sau curacao.
Robert Hicks recomandă: un pahar de coctail, Teacher’s, Meduri, frişcă deasupra şi puţină ciocolată rasă. Sau Smoky Martini: într-un pahar de Martini, Laphroaig şi peste vodcă.
Puteţi încerca şi...
Tender love and care: cola, lime şi whisky. Fiind un cocktail slab, este foarte potrivit pentru zilele de vară.
Baked Alaska: se ia îngheţată, se topeşte puţin, se pune whisky în ea şi se pune la congelator. Când se scoate din congelator se pune bezea deasupra şi se sparge uşor suprafaţa pentru ca whisky-ul să treacă
prin ea.
Pe aceeşi temă
-
Gătitul e o joacă de copil
Pentru o zi, redacţia GoodFood a dat în mintea copiiilor – am pregătit tot felul de [tot articolul] -
The Gourmet’s Guide to Cooking with Beer
Cartea de faţă face parte dintr-o serie, există şi un volum dedicat reţetelor care folosesc [tot articolul] -
Maşina de făcut paste
Dacă îţi plac pastele, gândeşte-te că ai putea să le mănânci pe cele mai [tot articolul] -
Cel mai bun desert ...
...e mai multe :)) Adică de ce doar unul când pot fi patru? Aşa s-a gândit şi [tot articolul] -
Gătitul la patru mâini
Când întâlneşti un bucătar de plăcere, îţi zici imediat „Ce noroc [tot articolul]
Adauga comentariu
Pentru a putea comenta trebuie sa fiti logat.Logare | Inregistrare