Cireşele
12 Iulie 2011 01:14
Nu atât de preţioase precum căpşunile, cireşele sunt mai puţin pretenţioase şi nu oferă atât de multe precum suratele lor, având în compoziţie peste 70% apă, exact ca şi noi! Restul de 30% este un minunat pacheţel pe care aceste fructe ni-l oferă: complexul de vitamine B (B1, B2, B6), foarte necesare pentru furnizarea energiei în organism, precum şi magneziul, a cărui lipsă ne face să ne simţim obosiţi şi deprimaţi, acid pantoteic, minerale (potasiu, fier, calciu, magneziu, fosfor, sulf), oligoelemente (zinc, cupru, mangan).
Ştiinţific, cireşul este denumit Prunus avium, iar în sălbăticie poate atinge 18 m. Cireşii sunt originari, probabil, din regiunea dintre Marea Caspică şi Marea Neagră.
Au fost cultivaţi în Grecia încă din anul 300 î.e.n. şi puţin după aceea au fost cultivaţi în Italia. Romanii au adus cireşii în Anglia la
începutul primului secol şi până în secolul al XVI-lea au apărut multe soiuri. Coloniştii francezi au dus cireşii în unele dintre provinciile canadiene, iar cei englezi din Noua Anglie au început să cultive şi ei cireşi. Anthocyanin sunt nişte pigmenţi responsabili pentru culoarea roşie din cireşe şi au proprietăţi antioxidante, plus numeroase roluri terapeutice şi preventive în boli cum ar fi atacul de cord, cancer şi au şi proprietăţi antiinflamatorii.
Conţinutul ridicat de apă din cireşe ne permite să mâncăm oricât de multe poftim fără să ne îngrăşăm!
Ca în cazul tuturor fructelor, este bine să consumăm cireşele proaspete? Pentru a nu pierde nimic din ce ne oferă ele, mai cu seamă că organismul nostru asimilează cel mai bine elementele de care are nevoie din fructele şi legumele de sezon.
Ştiinţific, cireşul este denumit Prunus avium, iar în sălbăticie poate atinge 18 m. Cireşii sunt originari, probabil, din regiunea dintre Marea Caspică şi Marea Neagră.
Au fost cultivaţi în Grecia încă din anul 300 î.e.n. şi puţin după aceea au fost cultivaţi în Italia. Romanii au adus cireşii în Anglia la
începutul primului secol şi până în secolul al XVI-lea au apărut multe soiuri. Coloniştii francezi au dus cireşii în unele dintre provinciile canadiene, iar cei englezi din Noua Anglie au început să cultive şi ei cireşi. Anthocyanin sunt nişte pigmenţi responsabili pentru culoarea roşie din cireşe şi au proprietăţi antioxidante, plus numeroase roluri terapeutice şi preventive în boli cum ar fi atacul de cord, cancer şi au şi proprietăţi antiinflamatorii.
Conţinutul ridicat de apă din cireşe ne permite să mâncăm oricât de multe poftim fără să ne îngrăşăm!
Ca în cazul tuturor fructelor, este bine să consumăm cireşele proaspete? Pentru a nu pierde nimic din ce ne oferă ele, mai cu seamă că organismul nostru asimilează cel mai bine elementele de care are nevoie din fructele şi legumele de sezon.
Pe aceeşi temă
-
Mărarul
Îţi plac preparatele mediteraneene? Înseamnă că îţi place şi mărarul, dar [tot articolul] -
Leurda
Cunoscută şi sub denumirea de „usturoi sălbatic”, leurda este una dintre verdeţurile [tot articolul] -
Spanacul
În caz că nu ai aflat până acum, Popeye avea dreptate că muşchii puternici se [tot articolul] -
Loboda
Primăvara este cel mai indicat anotimp să ţii o cură de detoxifiere. De ce? Pentru că natura a [tot articolul] -
Năsturelul
Declarat de studii recente un superaliment, se pare că năsturelul ar distruge celulele canceroase. [tot articolul]
Adauga comentariu
Pentru a putea comenta trebuie sa fiti logat.Logare | Inregistrare