Dieta fitness: Cerealele
09 Decembrie 2011 13:29
Conţinutul energetic (carbohidraţi) al cerealelor antice era mult mai mic decât în zilele noastre, când bobul a fost adus la dimensiuni mult mai mari prin selecţia soiurilor cu producţie superioară.
Civilizaţia umană se bazează pe consumul de cereale. Încă din Antichitate, cultivarea şi stocarea cerealelor a permis omului să îşi dedice timpul altor activităţi decât culegerea şi vânarea hranei, apărând astfel primele oraşe şi apoi societăţi centralizate (Sumerul, Babilonul, Egiptul, civilizaţiile din Asia). Totuşi, omul modern are, în general, un mod de viaţă sedentar, care necesită un consum caloric mult mai mic.
Chiar şi animalele hrănite cu cereale (în loc de iarbă) prezintă alterări ale conţinutului de grăsimi (proporţia grăsimi saturate/nesaturate) şi proteine din produsul finit (carne, preparate din carne).
Carbohidraţii
Sunt o formă de energie eliberată rapid şi excesul este stocat sub formă de grăsime. Consumul în exces de carbohidraţi este responsabil pentru creşterea în greutate, sindrom metabolic, foame exagerată, niveluri scăzute de energie (combătute, în general, prin consumul de cofeină). Asocierea cu o sursă de grăsimi (unt, ulei, grăsimi animale, brânzeturi grase) măreşte şi mai mult aceste riscuri. Un mic dejun bogat în carbohidraţi poate induce o senzaţie puternică de foame pe parcursul zilei, deci este bine să limitezi consumul de cereale la micul dejun şi să alegi variante bogate în fibre şi fără zahăr adăugat.
O soluţie bună pentru a avea energie întreaga zi sunt alimentele bogate în proteine şi grăsimi. În special produsele rafinate din cereale (făina albă) duc la un potenţial acid (pH scăzut) al alimentelor şi influenţează negativ sănătatea.
Glutenul
Este o proteină găsită în cereale, responsabilă pentru alergii şi chiar probleme ale pielii, artroze, afecţiuni neurologice şi alte boli cronice sau degenerative. Chiar dacă teoretic boala celiacă sau alergia la gluten este prezentă rar într-o formă vizibilă, mulţi oameni suferă de variante uşoare, dar nu mai puţin grave pe termen lung. Este bine să alegem cereale şi alimente cu un conţinut scăzut de gluten, deoarece în ultimii ani procentul celor care prezintă aceste probleme creşte exponenţial, probabil şi din cauza expunerii cronice la acest alergen.
Drojdia
Este considerată şi ea un factor de risc în diverse boli şi afecţiuni mai mult sau mai puţin vizibile deci este mai bine să alegi cereale naturale sau pâine „biblică“, nedospită.
Fibrele
Sunt în general utile, dar excesul şi anumite componente (acidul fitic) poate reduce absorbţia unor minerale esenţiale (calciu, magneziu, zinc, fier). de aceea, cerealele amestecate cu lapte dulce (care are şi aşa un raport de calciu/magneziu dezastruos, 12:1), în special la copii, sunt de evitat. Folosirea iaurtului (cu lactobacili) în locul laptelui rezolvă această problemă. Acidul fitic prezintă însă şi proprietăţi benefice: se pare că acţionează ca anticancerigen şi antidiabetic.
Încolţirea cerealelor
Este benefică pentru sănătate: o parte din antinutrienţi sunt distruşi, în acelaşi timp luând naştere noi substanţe şi enzime folositoare.
În final, contează să ai o dietă echilibrată, cu o varietate mare de alimente pregătite într-o formă cât mai apropiată de natură. O sănătate optimă se menţine şi prin alegerea alimentelor în funcţie de calităţile lor nutritive, nu doar în funcţie de gust, obişnuinţă, disponibilitate, comoditate.
Civilizaţia umană se bazează pe consumul de cereale. Încă din Antichitate, cultivarea şi stocarea cerealelor a permis omului să îşi dedice timpul altor activităţi decât culegerea şi vânarea hranei, apărând astfel primele oraşe şi apoi societăţi centralizate (Sumerul, Babilonul, Egiptul, civilizaţiile din Asia). Totuşi, omul modern are, în general, un mod de viaţă sedentar, care necesită un consum caloric mult mai mic.
Chiar şi animalele hrănite cu cereale (în loc de iarbă) prezintă alterări ale conţinutului de grăsimi (proporţia grăsimi saturate/nesaturate) şi proteine din produsul finit (carne, preparate din carne).
Carbohidraţii
Sunt o formă de energie eliberată rapid şi excesul este stocat sub formă de grăsime. Consumul în exces de carbohidraţi este responsabil pentru creşterea în greutate, sindrom metabolic, foame exagerată, niveluri scăzute de energie (combătute, în general, prin consumul de cofeină). Asocierea cu o sursă de grăsimi (unt, ulei, grăsimi animale, brânzeturi grase) măreşte şi mai mult aceste riscuri. Un mic dejun bogat în carbohidraţi poate induce o senzaţie puternică de foame pe parcursul zilei, deci este bine să limitezi consumul de cereale la micul dejun şi să alegi variante bogate în fibre şi fără zahăr adăugat.
O soluţie bună pentru a avea energie întreaga zi sunt alimentele bogate în proteine şi grăsimi. În special produsele rafinate din cereale (făina albă) duc la un potenţial acid (pH scăzut) al alimentelor şi influenţează negativ sănătatea.
Glutenul
Este o proteină găsită în cereale, responsabilă pentru alergii şi chiar probleme ale pielii, artroze, afecţiuni neurologice şi alte boli cronice sau degenerative. Chiar dacă teoretic boala celiacă sau alergia la gluten este prezentă rar într-o formă vizibilă, mulţi oameni suferă de variante uşoare, dar nu mai puţin grave pe termen lung. Este bine să alegem cereale şi alimente cu un conţinut scăzut de gluten, deoarece în ultimii ani procentul celor care prezintă aceste probleme creşte exponenţial, probabil şi din cauza expunerii cronice la acest alergen.
Drojdia
Este considerată şi ea un factor de risc în diverse boli şi afecţiuni mai mult sau mai puţin vizibile deci este mai bine să alegi cereale naturale sau pâine „biblică“, nedospită.
Fibrele
Sunt în general utile, dar excesul şi anumite componente (acidul fitic) poate reduce absorbţia unor minerale esenţiale (calciu, magneziu, zinc, fier). de aceea, cerealele amestecate cu lapte dulce (care are şi aşa un raport de calciu/magneziu dezastruos, 12:1), în special la copii, sunt de evitat. Folosirea iaurtului (cu lactobacili) în locul laptelui rezolvă această problemă. Acidul fitic prezintă însă şi proprietăţi benefice: se pare că acţionează ca anticancerigen şi antidiabetic.
Încolţirea cerealelor
Este benefică pentru sănătate: o parte din antinutrienţi sunt distruşi, în acelaşi timp luând naştere noi substanţe şi enzime folositoare.
În final, contează să ai o dietă echilibrată, cu o varietate mare de alimente pregătite într-o formă cât mai apropiată de natură. O sănătate optimă se menţine şi prin alegerea alimentelor în funcţie de calităţile lor nutritive, nu doar în funcţie de gust, obişnuinţă, disponibilitate, comoditate.
TEXT CRISTIAN MĂRGĂRIT
Material apărut în GoodFood octombrie 2008
Pe aceeşi temă
-
Ştevia
Pentru cei care nu o cunosc, ştevia poate părea doar o buruiană la margine de drum. Aşa că e [tot articolul] -
Mărarul
Îţi plac preparatele mediteraneene? Înseamnă că îţi place şi mărarul, dar [tot articolul] -
Leurda
Cunoscută şi sub denumirea de „usturoi sălbatic”, leurda este una dintre verdeţurile [tot articolul] -
Spanacul
În caz că nu ai aflat până acum, Popeye avea dreptate că muşchii puternici se [tot articolul] -
Loboda
Primăvara este cel mai indicat anotimp să ţii o cură de detoxifiere. De ce? Pentru că natura a [tot articolul]
Adauga comentariu
Pentru a putea comenta trebuie sa fiti logat.Logare | Inregistrare