Dieta fitness: Lactatele
23 Noiembrie 2011 11:57
Laptele a fost introdus în alimentaţia omului de cel mult 10.000 de ani, iar pe scară largă de şi mai puţin timp (apariţia omului este estimată între 200.000 şi 5.000.000 de ani). Pasteurizarea laptelui reduce cantităţile de germeni patogeni din lapte, dar omoară în acelaşi timp enzimele, vitaminele şi alţi factori bioactivi din lapte.
În mod tradiţional, laptele a fost folosit în special prelucrat, sub formă de iaurt (şi diverse variante de fermentare: kefir, sana, labneh), brânzeturi (cu cheag natural) sau urdă (obţinută din zer). Urda (zerul) conţine proteine mai uşor de digerat şi cu valoare biologică mai bună decât cele din brânză.
Iaurtul este considerat un aliment probiotic (susţine flora intestinală benefică) şi este, în general, bine tolerat, aducând numeroase beneficii. Este important ca iaurtul să aibă fermenţi activi şi un conţinut cât mai mic (de preferinţă nul) de elemente străine (zahăr, fructe, amidon, gelatină, conservanţi, arome etc.). Laptele şi produsele lactate sunt, în ultimii ani, surse importante de proteine, grăsimi, calciu în dieta noastră. Totuşi, din cauza industrializării şi metodelor moderne de creştere a plantelor şi animalelor, în produsele finite putem găsi diverse toxine, metale grele, antibiotice, hormoni al căror efect asupra sănătăţii se poate arăta dăunător în timp. De asemenea, industria laptelui are un impact negativ asupra mediului.
PROTEINELE DIN LAPTE
Laptele de vacă are un profil al proteinelor diferit de laptele uman. Acest lucru face ca pentru o mare parte din populaţia globului să fie mai potrivite produse cum ar fi iaurtul şi urda (obţinută din zer) şi mai puţin brânza. Aportul de proteine animale (fie ele din carne, peşte, lactate sau ouă) trebuie echilibrat de un aport de proteine vegetale (mazăre, fasole, linte, năut, nuci, alune, seminţe). Totuşi, laptele de soia este foarte diferit din punct de vedere nutriţional de laptele de bovine sau ovine şi deci nu pot fi substituite.
ZAHĂRUL DIN LAPTE
Lactoza, zahărul din lapte, este foarte asemănătoare cu zahărul “de masă”. Diferenţa este că lactoza are nevoie de o enzimă diferită pentru a fi digerată (lactaza) enzima care ne lipseşte multora după ce se încheie perioada de alăptare sau creştere. Efectele sunt balonări, indigestii, crampe, diaree. Produsele fermentate (iaurt, brânzeturi maturate) elimină parţial această problemă, deci sunt mai indicate decât produsele “dulci” sau “proaspete”.
GRĂSIMEA DIN LAPTE
Smântâna, brânzeturile grase şi untul conţin cantităţi mari de grăsime din lapte şi au un conţinut caloric ridicat. Consumul lor trebuie urmărit atent pentru a evita îngrăşarea. Totuşi, este de preferat unul atât pentru prepararea alimentelor, cât şi pentru prăjit (mai ales când se foloseşte o cantitate mică de grăsime), el fiind rezistent la temperaturi mai mari decât uleiurile obişnuite.
CALCIUL
În alimentaţia omului raportul ideal de calciu/magneziu este de 3:1 (1:1 după unele studii). În laptele de vacă acest raport este de cel puţin 12:1 (faţă de 3:1 cât este în laptele uman), ceea ce înseamnă o cantitate mult prea mare de calciu. Echilibrarea dietei se poate face şi prin creşterea consumului de alimente bogate în magneziu: spanac, dovleac (şi seminţele de dovleac), broccoli, ţelină, seminţe de in, somon.
CÂND E CAZUL SĂ ÎNCERCI O DIETĂ FĂRĂ LACTATE?
Următoarele afecţiuni au fost legate de-a lungul timpului de consumul excesiv de produse lactate: astm, acnee, artrită, boli degenerative, boli inflamatorii, boli autoimune, retenţie de apă, celulită (cosmetică), ADHD, hiperglicemie, hipercolesterolemie, dislipidemii, sinuzită, balonări, obezitate, infertilitate, ciclu menstrual neregulat, depresie, iritabilitate, nivel energetic scăzut, migrene, alergii diverse, eczeme, osteoporoză, cancer (ovarian, prostată). Dacă ai astfel de simptome sau afecţiuni încearcă cel puţin 8 săptămâni o dietă fără lactate. Este foarte posibil să ai o surpriză plăcută.
TEXT CRISTIAN MĂRGĂRIT
Material apărut în GoodFood noiembrie 2008
În mod tradiţional, laptele a fost folosit în special prelucrat, sub formă de iaurt (şi diverse variante de fermentare: kefir, sana, labneh), brânzeturi (cu cheag natural) sau urdă (obţinută din zer). Urda (zerul) conţine proteine mai uşor de digerat şi cu valoare biologică mai bună decât cele din brânză.
Iaurtul este considerat un aliment probiotic (susţine flora intestinală benefică) şi este, în general, bine tolerat, aducând numeroase beneficii. Este important ca iaurtul să aibă fermenţi activi şi un conţinut cât mai mic (de preferinţă nul) de elemente străine (zahăr, fructe, amidon, gelatină, conservanţi, arome etc.). Laptele şi produsele lactate sunt, în ultimii ani, surse importante de proteine, grăsimi, calciu în dieta noastră. Totuşi, din cauza industrializării şi metodelor moderne de creştere a plantelor şi animalelor, în produsele finite putem găsi diverse toxine, metale grele, antibiotice, hormoni al căror efect asupra sănătăţii se poate arăta dăunător în timp. De asemenea, industria laptelui are un impact negativ asupra mediului.
PROTEINELE DIN LAPTE
Laptele de vacă are un profil al proteinelor diferit de laptele uman. Acest lucru face ca pentru o mare parte din populaţia globului să fie mai potrivite produse cum ar fi iaurtul şi urda (obţinută din zer) şi mai puţin brânza. Aportul de proteine animale (fie ele din carne, peşte, lactate sau ouă) trebuie echilibrat de un aport de proteine vegetale (mazăre, fasole, linte, năut, nuci, alune, seminţe). Totuşi, laptele de soia este foarte diferit din punct de vedere nutriţional de laptele de bovine sau ovine şi deci nu pot fi substituite.
ZAHĂRUL DIN LAPTE
Lactoza, zahărul din lapte, este foarte asemănătoare cu zahărul “de masă”. Diferenţa este că lactoza are nevoie de o enzimă diferită pentru a fi digerată (lactaza) enzima care ne lipseşte multora după ce se încheie perioada de alăptare sau creştere. Efectele sunt balonări, indigestii, crampe, diaree. Produsele fermentate (iaurt, brânzeturi maturate) elimină parţial această problemă, deci sunt mai indicate decât produsele “dulci” sau “proaspete”.
GRĂSIMEA DIN LAPTE
Smântâna, brânzeturile grase şi untul conţin cantităţi mari de grăsime din lapte şi au un conţinut caloric ridicat. Consumul lor trebuie urmărit atent pentru a evita îngrăşarea. Totuşi, este de preferat unul atât pentru prepararea alimentelor, cât şi pentru prăjit (mai ales când se foloseşte o cantitate mică de grăsime), el fiind rezistent la temperaturi mai mari decât uleiurile obişnuite.
CALCIUL
În alimentaţia omului raportul ideal de calciu/magneziu este de 3:1 (1:1 după unele studii). În laptele de vacă acest raport este de cel puţin 12:1 (faţă de 3:1 cât este în laptele uman), ceea ce înseamnă o cantitate mult prea mare de calciu. Echilibrarea dietei se poate face şi prin creşterea consumului de alimente bogate în magneziu: spanac, dovleac (şi seminţele de dovleac), broccoli, ţelină, seminţe de in, somon.
CÂND E CAZUL SĂ ÎNCERCI O DIETĂ FĂRĂ LACTATE?
Următoarele afecţiuni au fost legate de-a lungul timpului de consumul excesiv de produse lactate: astm, acnee, artrită, boli degenerative, boli inflamatorii, boli autoimune, retenţie de apă, celulită (cosmetică), ADHD, hiperglicemie, hipercolesterolemie, dislipidemii, sinuzită, balonări, obezitate, infertilitate, ciclu menstrual neregulat, depresie, iritabilitate, nivel energetic scăzut, migrene, alergii diverse, eczeme, osteoporoză, cancer (ovarian, prostată). Dacă ai astfel de simptome sau afecţiuni încearcă cel puţin 8 săptămâni o dietă fără lactate. Este foarte posibil să ai o surpriză plăcută.
TEXT CRISTIAN MĂRGĂRIT
Material apărut în GoodFood noiembrie 2008
Pe aceeşi temă
-
Ştevia
Pentru cei care nu o cunosc, ştevia poate părea doar o buruiană la margine de drum. Aşa că e [tot articolul] -
Mărarul
Îţi plac preparatele mediteraneene? Înseamnă că îţi place şi mărarul, dar [tot articolul] -
Leurda
Cunoscută şi sub denumirea de „usturoi sălbatic”, leurda este una dintre verdeţurile [tot articolul] -
Spanacul
În caz că nu ai aflat până acum, Popeye avea dreptate că muşchii puternici se [tot articolul] -
Loboda
Primăvara este cel mai indicat anotimp să ţii o cură de detoxifiere. De ce? Pentru că natura a [tot articolul]
Adauga comentariu
Pentru a putea comenta trebuie sa fiti logat.Logare | Inregistrare