Dragobete vs… Valentin?
06 Februarie 2012 09:08
Într-o zi ceva mai prietenoasă de Făurar, mi-am făcut drum spre unul din locurile mele preferate din Bucureşti, Muzeul Satului, pentru a sta de vorbă doamna Director Paula Popoiu, o femeie minunată şi total pasionată de ceea ce face. Am povestit despre Dragobete şi
despre Sf. Valentin, ca să fim în ton cu sezonul. Am aflat lucruri interesante, pe care vi le relatez în cele ce urmează.
Vă rog să le faceţi câte un portret lui Valentin şi lui Dragobete, ca să înţelegem mai bine asemănările şi deosebirile dintre ei.
Cea mai importantă diferenţă este faptul că Valentin este un sfânt creştin, care a existat în secolul al-III-lea şi a fost martirizat în timpul persecuţiilor lui Claudius, iar Dragobete este un zeu păgân, care probabil că nu a existat decât în mintea oamenilor, ca întruchipare a forţei naturii. În februarie reînvie natura, păsărelele se aleargă, reînvie cheful de viaţă al tuturor, inclusiv al oamenilor. Deci aici ar fi deosebirea, unul e zeu creştin, celălalt e precreştin. Principala asemănare este că ambii au devenit divinităţi de ziua cărora se celebrează iubirea.
Sfântul Valentin a acoperit mai ales zona occidentală şi sărbătoarea sa a devenit o zi a iubirii, astăzi foarte comercială, cu simboluri care uneori frizează kitch-ul. Dragobetele, în schimb, a rămas ascuns multă vreme în zona rurală ca tânăr zeu, simbol al iubirii, nu doar al celei pure, ci iubirea legată de reproducere, de fertilitate, iubirea ca forţă care duce viaţa mai departe.
Dacă ne întoarcem în zona civilizaţiei, l-am putea găsi la greci şi la romani, foarte asemănător lui Eros. La sate nu mai există această sărbătoare, de aceea Dragobete a fost reînviat pe cale muzeală.
Se ştie cam în ce an s-a născut?
Nu avem documente ca să-i stabilim anul naşterii. Sărbătorirea sa s-a practicat împreună cu alte ritualuri şi a fost încadrat în ritualurile de primăvară. Dragobetele se mai numeşte şi Cap de primăvară, iar ziua de 24 februarie marchează începutul ritualurilor care ţin de fertilitate şi de renaştere. Noi, etnologii, le numim şi zilele zeilor tineri sau, în aria creştină, ale sfinţilor tineri. Dacă urmărim calendarul, vedem că sfinţii
sarbătoriţi primăvara sunt tineri, apoi îmbătrânesc până ajungem la Moş Crăciun.E un soi de îmbătrânire a anului şi a timpului, iar Dragobetele deschide anul reînvierii. Simbolul său principal este Năvalnicul, o plantă care prin denumirea sa populară sugerează impetuozitatea iubirii.
Care sunt ritualurile şi simbolurile lui Dragobete?
Sărbătoarea se practica la sate, am descoperit unele obiceiuri şi prima sărbătoare muzeală de Dragobete am organizat-o aici la Muzeul Satului. Am fost acuzaţi că l-am scenografiat. Nu e adevărat, dar e foarte greu să reconstituim o sărbătoare care nu se mai practică nicăieri. Sunt o serie de mici ritualuri cum ar fi strigarea peste sat a fetelor nemăritate. Băieţii făceau strigările, aflând totul de la gura satului. Strigările nu erau numai de bine, de exemplu „cutărica nu s-a măritat, că ţine gunoiul după uşă”. Se făceau strigări pentru fetele nemăritate, cele bătrâne, cele frumoase. Dragobetelui i se asociază ca simboluri apa şi florile. Vă spuneam de Năvalnic, plantă culeasă de fete, din care se prepară pomezi şi loţiuni pentru frumuseţe. Năvalnicul este o plantă cu flori mici, roşii, care apare printre primele primăvara. Apoi sunt şi alte plante, unele folosite pentru vrăjile de dragoste.
Cum îi vedeti pe cei doi zei ai iubirii, mai degrabă opuşi sau similari?
Am fost întrebată deseori dacă cei doi se opun. Evident că nu, sunt două sărbători care, după părerea mea, se completează, doar că se manifestă şi se exprimă prin mijloace diferite. Sfântul Valentin este sărbătorit în ziua în care a fost martirizat, dar, în mod ciudat, aproape că nu mai e o sărbătoare creştină. Valentin a câştigat teren prin diverse practici comerciale, s-a dezvoltat în timp, pe când Dragobete a dispărut şi abia recent a fost reluat. Cred că o sărbătoare a dragostei merită ţinută indiferent dacă simbolurile sale sunt creştine sau păgâne. Poate Biserica va susţine că trebuie să te duci la biserică, însă tinerii o vor serba în felul lor, cu inimioare şi cu bomboane.
Pregătiţi ceva şi aici la Muzeul Satului?
Discuţia pe care o avem şi faptul că mulţi încearcă să-i plaseze pe cei doi în opoziţie mă îndeamnă ca în acest an să-i serbez pe amândoi. Pe Valentin cu caracteristicile lui, chiar dacă e un sfânt catolic, este tot creştin, iar pe Dragobete îl reconstituim. În acest scop vom aduce un ansamblu din Teleorman, pentru că Dragobetele s-a practicat mai mult în sud. Apoi sărbătoarea este destul de muzeificată, în sensul că
invităm ansambluri de tineri, meşteri populari care vor face podoabe şi obiecte ce pot fi dăruite. Astfel se menţine tradiţia, chiar dacă-i vom adăuga unele lucruri. Nu mai e cum era la sat, încercăm să fie pe aproape.
Credeţi că oamenii sunt atraşi de sărbătoarea românească?
Am auzit că din ce în ce mai mulţi se pronunţă în favoarea sărbătoririi de Dragobete. Poate unii nu o fac din sentimente de iubire, ci din dorinţa de a-şi menţine rădăcinile. Mulţi au încercat să practice Dragobetele tocmai pentru a se opune sărbătorii Sfântului Valentin, dar au înţeles că nu e cazul. La noi vin foarte mulţi tineri care agreează modul de a sărbători practicat aici.
Suntem la Good Food, am putea să ne aşteptăm şi la un simbol culinar?
Dulciurile simbolizează şi ele iubirea. Dacă Valentin umblă cu bomboane de ciocolată, noi o să umblăm cu turtă dulce, în formă de inimioară, bineînţeles.
Notă: Iniţial, subiectul acestui material era „Sfântul Valentin vs Dragobete”, simplu, fără semn de întrebare. Pe masură ce vorbeam cu interlocutoarea mea, dna Paula Popoiu, directoarea Muzeului Satului, mi-am dat seama ce greşeală facem cu toţii punând în opoziţie doi
zei ai iubirii. Bine că m-am trezit la timp. Vorba ceea, decât o zi de sărbătoare, mai bine două. Dar şi mai bine: zece zile de sărbătoare şi de dragoste, de la Sfântul Valentin până la Dragobete.
Material apărut în GoodFood februarie 2008
despre Sf. Valentin, ca să fim în ton cu sezonul. Am aflat lucruri interesante, pe care vi le relatez în cele ce urmează.
Vă rog să le faceţi câte un portret lui Valentin şi lui Dragobete, ca să înţelegem mai bine asemănările şi deosebirile dintre ei.
Cea mai importantă diferenţă este faptul că Valentin este un sfânt creştin, care a existat în secolul al-III-lea şi a fost martirizat în timpul persecuţiilor lui Claudius, iar Dragobete este un zeu păgân, care probabil că nu a existat decât în mintea oamenilor, ca întruchipare a forţei naturii. În februarie reînvie natura, păsărelele se aleargă, reînvie cheful de viaţă al tuturor, inclusiv al oamenilor. Deci aici ar fi deosebirea, unul e zeu creştin, celălalt e precreştin. Principala asemănare este că ambii au devenit divinităţi de ziua cărora se celebrează iubirea.
Sfântul Valentin a acoperit mai ales zona occidentală şi sărbătoarea sa a devenit o zi a iubirii, astăzi foarte comercială, cu simboluri care uneori frizează kitch-ul. Dragobetele, în schimb, a rămas ascuns multă vreme în zona rurală ca tânăr zeu, simbol al iubirii, nu doar al celei pure, ci iubirea legată de reproducere, de fertilitate, iubirea ca forţă care duce viaţa mai departe.
Dacă ne întoarcem în zona civilizaţiei, l-am putea găsi la greci şi la romani, foarte asemănător lui Eros. La sate nu mai există această sărbătoare, de aceea Dragobete a fost reînviat pe cale muzeală.
Se ştie cam în ce an s-a născut?
Nu avem documente ca să-i stabilim anul naşterii. Sărbătorirea sa s-a practicat împreună cu alte ritualuri şi a fost încadrat în ritualurile de primăvară. Dragobetele se mai numeşte şi Cap de primăvară, iar ziua de 24 februarie marchează începutul ritualurilor care ţin de fertilitate şi de renaştere. Noi, etnologii, le numim şi zilele zeilor tineri sau, în aria creştină, ale sfinţilor tineri. Dacă urmărim calendarul, vedem că sfinţii
sarbătoriţi primăvara sunt tineri, apoi îmbătrânesc până ajungem la Moş Crăciun.E un soi de îmbătrânire a anului şi a timpului, iar Dragobetele deschide anul reînvierii. Simbolul său principal este Năvalnicul, o plantă care prin denumirea sa populară sugerează impetuozitatea iubirii.
Care sunt ritualurile şi simbolurile lui Dragobete?
Sărbătoarea se practica la sate, am descoperit unele obiceiuri şi prima sărbătoare muzeală de Dragobete am organizat-o aici la Muzeul Satului. Am fost acuzaţi că l-am scenografiat. Nu e adevărat, dar e foarte greu să reconstituim o sărbătoare care nu se mai practică nicăieri. Sunt o serie de mici ritualuri cum ar fi strigarea peste sat a fetelor nemăritate. Băieţii făceau strigările, aflând totul de la gura satului. Strigările nu erau numai de bine, de exemplu „cutărica nu s-a măritat, că ţine gunoiul după uşă”. Se făceau strigări pentru fetele nemăritate, cele bătrâne, cele frumoase. Dragobetelui i se asociază ca simboluri apa şi florile. Vă spuneam de Năvalnic, plantă culeasă de fete, din care se prepară pomezi şi loţiuni pentru frumuseţe. Năvalnicul este o plantă cu flori mici, roşii, care apare printre primele primăvara. Apoi sunt şi alte plante, unele folosite pentru vrăjile de dragoste.
Cum îi vedeti pe cei doi zei ai iubirii, mai degrabă opuşi sau similari?
Am fost întrebată deseori dacă cei doi se opun. Evident că nu, sunt două sărbători care, după părerea mea, se completează, doar că se manifestă şi se exprimă prin mijloace diferite. Sfântul Valentin este sărbătorit în ziua în care a fost martirizat, dar, în mod ciudat, aproape că nu mai e o sărbătoare creştină. Valentin a câştigat teren prin diverse practici comerciale, s-a dezvoltat în timp, pe când Dragobete a dispărut şi abia recent a fost reluat. Cred că o sărbătoare a dragostei merită ţinută indiferent dacă simbolurile sale sunt creştine sau păgâne. Poate Biserica va susţine că trebuie să te duci la biserică, însă tinerii o vor serba în felul lor, cu inimioare şi cu bomboane.
Pregătiţi ceva şi aici la Muzeul Satului?
Discuţia pe care o avem şi faptul că mulţi încearcă să-i plaseze pe cei doi în opoziţie mă îndeamnă ca în acest an să-i serbez pe amândoi. Pe Valentin cu caracteristicile lui, chiar dacă e un sfânt catolic, este tot creştin, iar pe Dragobete îl reconstituim. În acest scop vom aduce un ansamblu din Teleorman, pentru că Dragobetele s-a practicat mai mult în sud. Apoi sărbătoarea este destul de muzeificată, în sensul că
invităm ansambluri de tineri, meşteri populari care vor face podoabe şi obiecte ce pot fi dăruite. Astfel se menţine tradiţia, chiar dacă-i vom adăuga unele lucruri. Nu mai e cum era la sat, încercăm să fie pe aproape.
Credeţi că oamenii sunt atraşi de sărbătoarea românească?
Am auzit că din ce în ce mai mulţi se pronunţă în favoarea sărbătoririi de Dragobete. Poate unii nu o fac din sentimente de iubire, ci din dorinţa de a-şi menţine rădăcinile. Mulţi au încercat să practice Dragobetele tocmai pentru a se opune sărbătorii Sfântului Valentin, dar au înţeles că nu e cazul. La noi vin foarte mulţi tineri care agreează modul de a sărbători practicat aici.
Suntem la Good Food, am putea să ne aşteptăm şi la un simbol culinar?
Dulciurile simbolizează şi ele iubirea. Dacă Valentin umblă cu bomboane de ciocolată, noi o să umblăm cu turtă dulce, în formă de inimioară, bineînţeles.
Notă: Iniţial, subiectul acestui material era „Sfântul Valentin vs Dragobete”, simplu, fără semn de întrebare. Pe masură ce vorbeam cu interlocutoarea mea, dna Paula Popoiu, directoarea Muzeului Satului, mi-am dat seama ce greşeală facem cu toţii punând în opoziţie doi
zei ai iubirii. Bine că m-am trezit la timp. Vorba ceea, decât o zi de sărbătoare, mai bine două. Dar şi mai bine: zece zile de sărbătoare şi de dragoste, de la Sfântul Valentin până la Dragobete.
Material apărut în GoodFood februarie 2008
Pe aceeşi temă
-
Răsfaţă-ţi simţurile cu: Fistic
Regina din Saba era convinsă că seminţele fisticului erau un afrodiziac puternic şi de aceea a [tot articolul] -
Răsfaţă-ţi simţurile cu: Nucşoară
Cu aroma sa dulce şi înţepătoare, nucşoara este un condiment care conferă o aromă [tot articolul] -
Răsfaţă-ţi simţurile cu: Stridii
Stridiile aproape că nu mai au nevoie de nicio prezentare, cel puţin în ceea ce priveşte [tot articolul] -
Răsfaţă-ţi simţurile cu: Caviar
Caviarul este un afrodiziac de lux, proprietăţile sale fiind puse pe seama conţinutului ridicat [tot articolul] -
Răsfaţă-ţi simţurile cu: Şampanie
Sunt 44 de milioane de bule într-o sticlă de şampanie şi tot atâtea motive delicioase [tot articolul]
Adauga comentariu
Pentru a putea comenta trebuie sa fiti logat.Logare | Inregistrare