Gandurile modeleaza silueta
16 Octombrie 2010 18:20
Pentru a avea silueta dorită, nu e suficient să ştii ce trebuie să mănânci. Asta pentru că nu suntem doar nişte maşini biologice care funcţionează cu mâncare. Elena Ceciu, psiholog şi Food Psychology Coach, îţi spune ce trebuie să ştii pentru a mânca fără să te îngraşi.
Vrei să ai o siluetă de invidiat sau, cel puţin, să nu mai câştigi kilograme în plus. În acest scop, probabil urmăreşti câte calorii mănânci la fiecare masă, te uiţi pe etichetele alimentelor înainte să le cumperi, te urci pe cântar din două în două zile sau încerci să treci nepăsătoare pe lângă vitrinele „ameninţătoare” ale cofetăriilor. Toate acestea însă nu sunt suficiente pentru a mânca într-adevăr corect – poţi ţine diete fără să slăbeşti sau, după ce ai ţinut o dietă, te poţi îngrăşa la loc.
Cum mâncăm, ce gândim despre mâncare şi despre viaţă este la fel de important ca numărul de calorii sau calitatea alimentelor. Şi asta pentru că există o legătură foarte strânsă între minte şi corp, între gânduri şi comportament, şi nu suntem doar nişte maşini biologice care funcţionează cu mâncare.
Legătura minte-corp
Yoghinii din India aveau o vorbă: „Corpul este mintea solidificată, iar mintea este corpul lichefiat”. Aşadar, ar fi greşit să analizăm procesele care au loc în corp făcând abstracţie de gânduri, emoţii, sentimente.
Ceea ce gândim influenţează toate procesele fiziologice din organism. Felul cum arată mâncarea în farfurie şi ce gândim despre aspectul preparatelor, dar şi gustul, mirosul, plăcerea cu care mâncăm influenţează digestia, asimilarea şi arderea caloriilor. Digestia va fi diferită când mâncăm ceva ce ne place, faţă de ceva ce nu ne place – chiar dacă valoarea nutrienţilor este aceeaşi. Astfel, dacă îţi place mâncarea (ca aspect, dar şi ca gust) te vei sătura mai repede şi, prin urmare, vei mânca mai puţin. Potrivit specialiştilor de la Universitatea Cornell din Illinois, volumul de alimente pe care îl mâncăm la o masă depinde atât de factori care ţin de actul de a mânca (socializare, distragerea atenţiei de la masă), cât şi de factori care ţin de hrana în sine (mod de prezentare, mărimea farfuriilor).
Bunăoară, mie mi s-a întâmplat odată să nu fiu atentă la ce mănânc. Am început să mestec şi mi-am dat seama că nu identific gustul şi am avut chiar un sentiment de confuzie. Mi-a trebuit aproape un minut să-mi dau seama că mâncam o... roşie. Lipsa de atenţie împiedicase creierul să „îşi strângă informaţiile” din timp, pentru a putea apoi să identifice instantaneu gustul.
Faptul că organismul nu are nevoie doar de alimente pentru a funcţiona normal a fost descoperit şi de nutriţioniştii de la NASA, care au
încercat să creeze pentru astronauţi un aliment complet. Băutura obţinută – care conţinea toţi nutrienţii necesari unui om – a fost testată la sol timp de o săptămână. Rezultatele experimentului nu au fost deloc cele aşteptate: unii astronauţi au avut probleme digestive, dureri de cap, alţii s-au simţit slăbiţi sau au prins viruşi de răceală pe care nu îi mai avuseseră vreodată.
Toxinele din minte
Aşa cum există alimente toxice, există şi gânduri toxice, nu mai puţin periculoase pentru sănătate. Poate ai gândit, poate ai auzit de multe ori în jurul tău că „grăsimile nu sunt bune, mă îngraşă”, „mâncarea este inamicul meu”, „mâncarea mă îngraşă”, „dacă mănânc în acest fel, voi fi fericită, voi arăta perfect”, „dieta mea trebuie să fie perfectă”, „dacă aş pierde X kilograme, aş fi fericită” etc. Acestea sunt presupuneri incorecte care, din nefericire, controlează şi dirijează viaţa multor oameni. Sunt, de fapt, credinţe nutriţionale toxice, care trebuie descoperite şi combătute, întrucât au o putere nebănuită nu doar asupra dietei, ci şi asupra sănătăţii fizice şi psihice în general.
„Grăsimea este rea”
Mulţi oameni îşi ghidează dieta după această aserţiune – preluată din mass-media sau din familie –, în dorinţa de a slăbi şi de a se proteja de boli. Ei aleg, aşadar, diete sărace în grăsimi (cu iaurt degresat, salate cu dressinguri fără grăsimi, carne slabă, de exemplu) şi privează corpul de acest macronutrient vital care este grăsimea. Vor fi în scurt timp uimiţi de apetitul mare pe care îl vor avea şi de poftele, de altfel fireşti, pentru mâncărurile cu grăsimi.
În realitate, există „grăsimi bune”, necesare organismului, şi grăsimi rele. Argumentele ştiinţifice în discuţia despre „grăsimile bune” (cele din seminţe, alune, avocado, ulei de măsline, ouă, peşte, carne şi produse organice de calitate) par să câştige teren din ce în ce mai mult: un studiu făcut în Grecia, publicat anul trecut, a pus în evidenţă faptul că oamenii în vârstă care mănâncă mult peşte au rate mai mici de depresie.
Este adevărat însă că există şi grăsimi nocive – cum ar fi cele sintetice sau uleiurile hidrogenate din mâncarea tip junk food (gogoşi, chipsuri, burgeri, cartofi prăjiţi, sucuri acidulate – în general, preparate care au doar gust, fără să ofere organismului substanţe nutritive). Dar să-ţi conduci viaţa după afirmaţia „grăsimile sunt rele” este greşit, te împiedică să-ţi atingi scopul – acela de a slăbi – şi, mai grav, te poate îmbolnăvi.
Citeşte aici şi alte articole de psihonutriţie:
Schimbă povestea despre morcovi
Mic dejun pentru un stil de viaţă sănătos
Când a mânca sănătos te poate îmbolnăvi
Acordă-ţi timp pentru a citi etichetele de pe alimente
Greşeli în dietă
De ce eşuează dietele
Scapă de teama din bucătărie
Mic dejun la 80km pe oră
Vrei să ai o siluetă de invidiat sau, cel puţin, să nu mai câştigi kilograme în plus. În acest scop, probabil urmăreşti câte calorii mănânci la fiecare masă, te uiţi pe etichetele alimentelor înainte să le cumperi, te urci pe cântar din două în două zile sau încerci să treci nepăsătoare pe lângă vitrinele „ameninţătoare” ale cofetăriilor. Toate acestea însă nu sunt suficiente pentru a mânca într-adevăr corect – poţi ţine diete fără să slăbeşti sau, după ce ai ţinut o dietă, te poţi îngrăşa la loc.
Cum mâncăm, ce gândim despre mâncare şi despre viaţă este la fel de important ca numărul de calorii sau calitatea alimentelor. Şi asta pentru că există o legătură foarte strânsă între minte şi corp, între gânduri şi comportament, şi nu suntem doar nişte maşini biologice care funcţionează cu mâncare.
Legătura minte-corp
Yoghinii din India aveau o vorbă: „Corpul este mintea solidificată, iar mintea este corpul lichefiat”. Aşadar, ar fi greşit să analizăm procesele care au loc în corp făcând abstracţie de gânduri, emoţii, sentimente.
Ceea ce gândim influenţează toate procesele fiziologice din organism. Felul cum arată mâncarea în farfurie şi ce gândim despre aspectul preparatelor, dar şi gustul, mirosul, plăcerea cu care mâncăm influenţează digestia, asimilarea şi arderea caloriilor. Digestia va fi diferită când mâncăm ceva ce ne place, faţă de ceva ce nu ne place – chiar dacă valoarea nutrienţilor este aceeaşi. Astfel, dacă îţi place mâncarea (ca aspect, dar şi ca gust) te vei sătura mai repede şi, prin urmare, vei mânca mai puţin. Potrivit specialiştilor de la Universitatea Cornell din Illinois, volumul de alimente pe care îl mâncăm la o masă depinde atât de factori care ţin de actul de a mânca (socializare, distragerea atenţiei de la masă), cât şi de factori care ţin de hrana în sine (mod de prezentare, mărimea farfuriilor).
Bunăoară, mie mi s-a întâmplat odată să nu fiu atentă la ce mănânc. Am început să mestec şi mi-am dat seama că nu identific gustul şi am avut chiar un sentiment de confuzie. Mi-a trebuit aproape un minut să-mi dau seama că mâncam o... roşie. Lipsa de atenţie împiedicase creierul să „îşi strângă informaţiile” din timp, pentru a putea apoi să identifice instantaneu gustul.
Faptul că organismul nu are nevoie doar de alimente pentru a funcţiona normal a fost descoperit şi de nutriţioniştii de la NASA, care au
încercat să creeze pentru astronauţi un aliment complet. Băutura obţinută – care conţinea toţi nutrienţii necesari unui om – a fost testată la sol timp de o săptămână. Rezultatele experimentului nu au fost deloc cele aşteptate: unii astronauţi au avut probleme digestive, dureri de cap, alţii s-au simţit slăbiţi sau au prins viruşi de răceală pe care nu îi mai avuseseră vreodată.
Toxinele din minte
Aşa cum există alimente toxice, există şi gânduri toxice, nu mai puţin periculoase pentru sănătate. Poate ai gândit, poate ai auzit de multe ori în jurul tău că „grăsimile nu sunt bune, mă îngraşă”, „mâncarea este inamicul meu”, „mâncarea mă îngraşă”, „dacă mănânc în acest fel, voi fi fericită, voi arăta perfect”, „dieta mea trebuie să fie perfectă”, „dacă aş pierde X kilograme, aş fi fericită” etc. Acestea sunt presupuneri incorecte care, din nefericire, controlează şi dirijează viaţa multor oameni. Sunt, de fapt, credinţe nutriţionale toxice, care trebuie descoperite şi combătute, întrucât au o putere nebănuită nu doar asupra dietei, ci şi asupra sănătăţii fizice şi psihice în general.
„Grăsimea este rea”
Mulţi oameni îşi ghidează dieta după această aserţiune – preluată din mass-media sau din familie –, în dorinţa de a slăbi şi de a se proteja de boli. Ei aleg, aşadar, diete sărace în grăsimi (cu iaurt degresat, salate cu dressinguri fără grăsimi, carne slabă, de exemplu) şi privează corpul de acest macronutrient vital care este grăsimea. Vor fi în scurt timp uimiţi de apetitul mare pe care îl vor avea şi de poftele, de altfel fireşti, pentru mâncărurile cu grăsimi.
În realitate, există „grăsimi bune”, necesare organismului, şi grăsimi rele. Argumentele ştiinţifice în discuţia despre „grăsimile bune” (cele din seminţe, alune, avocado, ulei de măsline, ouă, peşte, carne şi produse organice de calitate) par să câştige teren din ce în ce mai mult: un studiu făcut în Grecia, publicat anul trecut, a pus în evidenţă faptul că oamenii în vârstă care mănâncă mult peşte au rate mai mici de depresie.
Este adevărat însă că există şi grăsimi nocive – cum ar fi cele sintetice sau uleiurile hidrogenate din mâncarea tip junk food (gogoşi, chipsuri, burgeri, cartofi prăjiţi, sucuri acidulate – în general, preparate care au doar gust, fără să ofere organismului substanţe nutritive). Dar să-ţi conduci viaţa după afirmaţia „grăsimile sunt rele” este greşit, te împiedică să-ţi atingi scopul – acela de a slăbi – şi, mai grav, te poate îmbolnăvi.
Citeşte aici şi alte articole de psihonutriţie:
Schimbă povestea despre morcovi
Mic dejun pentru un stil de viaţă sănătos
Când a mânca sănătos te poate îmbolnăvi
Acordă-ţi timp pentru a citi etichetele de pe alimente
Greşeli în dietă
De ce eşuează dietele
Scapă de teama din bucătărie
Mic dejun la 80km pe oră
Etichete:
cum slăbeşti, psihonutritie
Pe aceeşi temă
-
Ştevia
Pentru cei care nu o cunosc, ştevia poate părea doar o buruiană la margine de drum. Aşa că e [tot articolul] -
Mărarul
Îţi plac preparatele mediteraneene? Înseamnă că îţi place şi mărarul, dar [tot articolul] -
Leurda
Cunoscută şi sub denumirea de „usturoi sălbatic”, leurda este una dintre verdeţurile [tot articolul] -
Spanacul
În caz că nu ai aflat până acum, Popeye avea dreptate că muşchii puternici se [tot articolul] -
Loboda
Primăvara este cel mai indicat anotimp să ţii o cură de detoxifiere. De ce? Pentru că natura a [tot articolul]
Adauga comentariu
Pentru a putea comenta trebuie sa fiti logat.Logare | Inregistrare