GoodFood te învaţă despre cafea
22 Iulie 2011 00:38
Regula de aur a proporţiei spune că trebuie să adăugăm două linguriţe de cafea măcinată la o ceaşcă de apă
Un tărâm îndepărtat, un arbust cu fructe roşiatice făcut celebru de un păstor rămas anonim… apoi un izvor de energie, o licoare magică, devenită ritual al fiecăruia dintre noi. Să descoperim împreună câteva dintre secretele cafelei.
Istoria începe în Etiopia, unde, spune legenda, un păstor a observat cu mirare că turma lui de capre devenea neobişnuit de vioaie după ce se înfrupta din micile fructe roşii ale arbuştilor crescuţi prin împrejurimi. Păstorul a încercat efectele interesantei plante asupra sa, apoi şi-a împărtăşit taina unor călugări ai locului, pe care boabele i-au ajutat să rămână de veghe de-a lungul nesfârşitelor ore de rugăciune.
Văzută ca un dar de la Dumnezeu în Etiopia, cafeaua a devenit celebră şi în Arabia, unde reprezenta alternativa perfectă la alcool, interzis de Coran. Numită adesea „arbore”, planta care produce cafeaua este, de fapt, un arbust tropical cu flori albe, iar boabele sunt, de fapt, seminţele, sau sâmburii fructelor, cunoscute drept „cireşe” datorită formei lor şi culorii roşii pe care o capătă când s-au copt. Consumate iniţial ca atare, măcinate şi amestecate cu grăsime animală, boabele au fost prăjite şi folosite în infuzii abia în secolul al XI-lea de către arabi. Europenii însă au mai avut de aşteptat şase veacuri pentru a cunoaşte exotica plantă, pentru că de-abia în secolul al XVII-lea cafeaua a ajuns în portul Veneţia. De aici, a cucerit treptat teritoriu după teritoriu.
Astăzi, cafeaua se cultivă şi se recoltează între Tropicul Racului şi Tropicul Capricornului, în mai multe regiuni: America Latină, zona Asia/Pacific şi Africa/Arabia.
Regiunea Americii Latine dezvăluie soiuri de cafea cu o consistenţă uşoară spre medie şi arome bine definite, vioaie şi revigorante. Cafelele din Asia şi zona Pacificului se află la polul opus faţă de soiurile din America Latină, având o consistenţă mai densă şi o aciditate foarte scăzută. Se potrivesc de minune cu mâncărurile savuroase, cum ar fi umpluturile la care am folosit cimbru şi salvie sau legumele înăbuşite asezonate cu rozmarin. În plus, aceste tipuri de cafea se asortează perfect deserturilor cu caramel sau biscuiţilor cu aromă de unt. Iar cafelele din Africa şi Peninsula Arabia combină adesea aciditatea pură şi savoarea cafelei latino-americane cu o aromă intens florală sau cu note de citrice.
Când dorim să preparăm cafeaua acasă, indiferent de originea sau aroma sa, trebuie să nu pierdem din vedere nici unul dintre micile secrete care contribuie la reţeta perfectă: proporţia, măcinarea, apa şi prospeţimea.
Regula de aur a proporţiei spune că trebuie să adăugăm două linguriţe de cafea măcinată la o ceaşcă de apă (mai precis, 10 grame de cafea la 180ml de apă), iar atunci când pregătim cafea cu gheaţă, dublăm cantitatea de cafea.
Fineţea măcinării depinde de modul în care dorim să preparăm cafeaua: măcinarea foarte fină este perfectă pentru prepararea la ibric, măcinarea medie este recomandată pentru prepararea cafelei la filtru, iar măcinarea grunjoasă este potrivită preparării cafelei la French press.
Folosirea unei prese tradiţionale este cea mai bună metodă de preparare, întrucât păstrează neschimbată aroma adevărată a cafelei.
Apa reprezintă 98% din componenţa unei cafele şi contribuie decisiv la gustul acesteia; de aceea este indicat să folosim de fiecare dată apă proaspătă, curată sau filtrată de impurităţi.
Apa încălzită la 90-95ºC reuşeşte cel mai bine să scoată la iveală întreaga paletă de arome ale cafelei, fiind recomandată şi pentru prepararea băuturilor cu gheaţă.
Prospeţimea este unul dintre elementele-cheie de care trebuie să ţinem seama.
Cei mai mari inamici ai cafelei sunt oxigenul, lumina, căldura şi umezeala. Cafeaua trebuie păstrată de preferinţă într-un recipient etanş, la temperatura camerei, şi ar trebui măcinată proaspăt de fiecare dată când vrem să o pregătim.
Cafeaua cu gheaţă
Este perfectă pentru zilele toride de vară. Vă puteţi distra preparând-o acasă dacă urmaţi câţiva paşi foarte simpli:
• Pregătiţi cafeaua cu apă încălzită, ca de obicei, dar folosind o cantitate dublă de cafea: adăugaţi o parte de cafea măcinată la trei părţi de apă, într-o presă pentru cafea (coffee press).
• Odată pregătită, turnaţi cafeaua într-o carafă, adăugaţi trei ceşti de cuburi de gheaţă şi lăsaţi la răcit.
• Serviţi într-un pahar înalt în care aţi pus gheaţă; îndulciţi sau adăugaţi lapte după gust şi, eventual, o felie de lămâie pentru mai multă savoare.
Se recomandă folosirea unui tip de cafea africană, de exemplu, Kenya. Aroma sa îndrăzneaţă, de citrice cu note florale, va fi pusă perfect în valoare de prospeţimea gheţii.
Un tărâm îndepărtat, un arbust cu fructe roşiatice făcut celebru de un păstor rămas anonim… apoi un izvor de energie, o licoare magică, devenită ritual al fiecăruia dintre noi. Să descoperim împreună câteva dintre secretele cafelei.
Istoria începe în Etiopia, unde, spune legenda, un păstor a observat cu mirare că turma lui de capre devenea neobişnuit de vioaie după ce se înfrupta din micile fructe roşii ale arbuştilor crescuţi prin împrejurimi. Păstorul a încercat efectele interesantei plante asupra sa, apoi şi-a împărtăşit taina unor călugări ai locului, pe care boabele i-au ajutat să rămână de veghe de-a lungul nesfârşitelor ore de rugăciune.
Văzută ca un dar de la Dumnezeu în Etiopia, cafeaua a devenit celebră şi în Arabia, unde reprezenta alternativa perfectă la alcool, interzis de Coran. Numită adesea „arbore”, planta care produce cafeaua este, de fapt, un arbust tropical cu flori albe, iar boabele sunt, de fapt, seminţele, sau sâmburii fructelor, cunoscute drept „cireşe” datorită formei lor şi culorii roşii pe care o capătă când s-au copt. Consumate iniţial ca atare, măcinate şi amestecate cu grăsime animală, boabele au fost prăjite şi folosite în infuzii abia în secolul al XI-lea de către arabi. Europenii însă au mai avut de aşteptat şase veacuri pentru a cunoaşte exotica plantă, pentru că de-abia în secolul al XVII-lea cafeaua a ajuns în portul Veneţia. De aici, a cucerit treptat teritoriu după teritoriu.
Astăzi, cafeaua se cultivă şi se recoltează între Tropicul Racului şi Tropicul Capricornului, în mai multe regiuni: America Latină, zona Asia/Pacific şi Africa/Arabia.
Regiunea Americii Latine dezvăluie soiuri de cafea cu o consistenţă uşoară spre medie şi arome bine definite, vioaie şi revigorante. Cafelele din Asia şi zona Pacificului se află la polul opus faţă de soiurile din America Latină, având o consistenţă mai densă şi o aciditate foarte scăzută. Se potrivesc de minune cu mâncărurile savuroase, cum ar fi umpluturile la care am folosit cimbru şi salvie sau legumele înăbuşite asezonate cu rozmarin. În plus, aceste tipuri de cafea se asortează perfect deserturilor cu caramel sau biscuiţilor cu aromă de unt. Iar cafelele din Africa şi Peninsula Arabia combină adesea aciditatea pură şi savoarea cafelei latino-americane cu o aromă intens florală sau cu note de citrice.
Când dorim să preparăm cafeaua acasă, indiferent de originea sau aroma sa, trebuie să nu pierdem din vedere nici unul dintre micile secrete care contribuie la reţeta perfectă: proporţia, măcinarea, apa şi prospeţimea.
Regula de aur a proporţiei spune că trebuie să adăugăm două linguriţe de cafea măcinată la o ceaşcă de apă (mai precis, 10 grame de cafea la 180ml de apă), iar atunci când pregătim cafea cu gheaţă, dublăm cantitatea de cafea.
Fineţea măcinării depinde de modul în care dorim să preparăm cafeaua: măcinarea foarte fină este perfectă pentru prepararea la ibric, măcinarea medie este recomandată pentru prepararea cafelei la filtru, iar măcinarea grunjoasă este potrivită preparării cafelei la French press.
Folosirea unei prese tradiţionale este cea mai bună metodă de preparare, întrucât păstrează neschimbată aroma adevărată a cafelei.
Apa reprezintă 98% din componenţa unei cafele şi contribuie decisiv la gustul acesteia; de aceea este indicat să folosim de fiecare dată apă proaspătă, curată sau filtrată de impurităţi.
Apa încălzită la 90-95ºC reuşeşte cel mai bine să scoată la iveală întreaga paletă de arome ale cafelei, fiind recomandată şi pentru prepararea băuturilor cu gheaţă.
Prospeţimea este unul dintre elementele-cheie de care trebuie să ţinem seama.
Cei mai mari inamici ai cafelei sunt oxigenul, lumina, căldura şi umezeala. Cafeaua trebuie păstrată de preferinţă într-un recipient etanş, la temperatura camerei, şi ar trebui măcinată proaspăt de fiecare dată când vrem să o pregătim.
Cafeaua cu gheaţă
Este perfectă pentru zilele toride de vară. Vă puteţi distra preparând-o acasă dacă urmaţi câţiva paşi foarte simpli:
• Pregătiţi cafeaua cu apă încălzită, ca de obicei, dar folosind o cantitate dublă de cafea: adăugaţi o parte de cafea măcinată la trei părţi de apă, într-o presă pentru cafea (coffee press).
• Odată pregătită, turnaţi cafeaua într-o carafă, adăugaţi trei ceşti de cuburi de gheaţă şi lăsaţi la răcit.
• Serviţi într-un pahar înalt în care aţi pus gheaţă; îndulciţi sau adăugaţi lapte după gust şi, eventual, o felie de lămâie pentru mai multă savoare.
Se recomandă folosirea unui tip de cafea africană, de exemplu, Kenya. Aroma sa îndrăzneaţă, de citrice cu note florale, va fi pusă perfect în valoare de prospeţimea gheţii.
Pe aceeşi temă
-
Mărarul
Îţi plac preparatele mediteraneene? Înseamnă că îţi place şi mărarul, dar [tot articolul] -
Leurda
Cunoscută şi sub denumirea de „usturoi sălbatic”, leurda este una dintre verdeţurile [tot articolul] -
Spanacul
În caz că nu ai aflat până acum, Popeye avea dreptate că muşchii puternici se [tot articolul] -
Loboda
Primăvara este cel mai indicat anotimp să ţii o cură de detoxifiere. De ce? Pentru că natura a [tot articolul] -
Năsturelul
Declarat de studii recente un superaliment, se pare că năsturelul ar distruge celulele canceroase. [tot articolul]
Adauga comentariu
Pentru a putea comenta trebuie sa fiti logat.Logare | Inregistrare