Întâlnire cu un foodie
22 Martie 2011 22:35
Găteşte din cărţi englezeşti, îşi aduce condimentele de la Paris şi se entuziasmează la gândul că poate găsi, în sfârşit, rubarbă la un hipermarket bucureştean. Monica Roşu este exemplul perfect de foodie.*
Ce poţi să afli despre un cheesecake? Un bucătar îţi va spune ingredientele, cantităţile exacte şi faptul că el coace prăjitura într-o tavă cu apă fierbinte, ca să rămână foarte cremoasă.
Un gurmand o să-ţi explice despre buchetul vinului potrivit pentru un asemenea desert şi – dacă a călătorit mult – o să-ţi spună că cel mai bun cheesecake l-a mâncat într-o cofetărie evreiască din New York.
Un „foodie” (cuvântul este, deocamdată, intraductibil în română) o să-ţi zică unde găseşti în Bucureşti cea mai bună marcă de biscuiţi digestivi, cum poţi înlocui brânza Philadelphia cu o variantă autohtonă sau cum poţi îmbunătăţi reţeta dacă adaugi fulgi de ciocolată sau ghimbir confiat. Apoi o să-ţi povestească despre magazinul din Paris de unde a cumpărat ghimbirul confiat, despre meniul cu friptură de raţă şi cheesecake, prezentat într-o carte de reţete englezească, şi despre ferma care produce brânză de vaci bio, pe care o va vizita la toamnă.
Despre Monica mi-am dat seama că e persoana ideală pentru rubrica aceasta, după ce am citit mesajul în care ne spunea că mâncarea preferată a băiatului ei de 5 ani, Alex, este curry de peşte, iar a celui de 3 ani, Filip, este guacamole; că ea se întoarce din vacanţe cu câte o oală sau un instrument de bucătărie, că peste câteva săptămâni pleacă în Italia la un curs de gătit şi că, la ea acasă, bucătăria este camera principală.
Excursie în bucătărie
Când intri în bucătăria Monicăi, îţi cad ochii pe Kitchen Aid-ul roşu (acel robot de bucătărie atât de apreciat de americani, încât fiecare familie primeşte câte unul drept cadou de nuntă), pe cel mai mare borcan cu miere din câte ai văzut vreodată (umplut până la buză cu 5kg de miere de salcâm, din stupii tatălui) şi pe sucitorul din marmură (atât de util când pregăteşti aluaturi care trebuie să râmână reci, ca de exemplu cel pentru tarte). Apoi observi rafturile cu borcane şi sticluţe – bucăţile de lemongrass, nucşoara întreagă şi apa de trandafiri au fost aduse de la celebrul magazin parizian La Grande Épicerie. Cărţile cu reţete sunt şi ele la îndemână – Jamie Oliver, Gordon Ramsay, Nigella Lawson, Alain Ducasse. „Nu sunt o creativă! Fac ce văd la televizor sau ce scrie în reţete”, mărturiseşte Monica, pe un ton dezinvolt, după care îmi întinde un pahar de limonadă cu frunze de mentă. Merge perfect la brioşele cu afine, ambalate în hârtii colorate, cărora cu greu le-ar rezista un adult, darmite doi copii pofticioşi. „Sunt aduse din Germania, acolo găseşti tot felul de decoraţiuni pentru mâncare”, vine răspunsul imediat, înainte să apuc să formulez întrebarea.
Dar ingredientele rămân cele mai importante; Monica face pâine în casă, cu făină bio de la Doves Farm, aceeaşi marcă pe care o foloseşte şi Jamie Oliver (în timp ce vorbeşte, scoate repede o carte şi îmi arată o poză în care, în spatele bucătarului, pe un raft, se poate vedea un pachet identic cu cel pe care tocmai am pus mâna). Făina nu a fost adusă tocmai din Anglia, se găseşte şi la noi, la Pukka Food.
Preocuparea pentru ingredientele cele mai eficiente şi mai sănătoase nu se rezumă însă la domeniul culinar; Monica este directoarea firmei Rangali, care distribuie produse bio non-food (cosmetice, săpunuri, lumânări).
Mâncarea pentru copii
„Eşti şefă la serviciu? Fii şefă şi acasă!” aşa i-a spus psihologul, la un curs de parenting. Tot de la el a învăţat un lucru care i-a uşurat viaţa: „Copiii sunt ca un proiect de management – ai un target, o metodă şi nu te abaţi de la ele”. Monica nu-şi bate capul cu modalităţi de a-şi ademeni copiii să mănânce fructe şi legume. „Ai mei sunt înnebuniţi după sparanghel fiert, cu oţet balsamic şi cu parmezan.” Când au fost mici, nu au mâncat mâncare din borcan, ci piure de broccoli şi peşte. „Dacă nu te văd pe tine, nu mănâncă nici ei”, spune Monica simplu, dând din umeri. Iar în familia Roşu, copiii chiar că au ce vedea. Sarcinile culinare sunt împărţite clar – „mama e cu prăjituri şi muffins, tata cu pizza şi grătar”.
În congelator aşteaptă pungile cu albuş de ou, pentru următoarea Pavlova (desertul preferat al Monicăi), iar pe frigider este afişată lista cu cele mai bune 50 de restaurante din lume (la primul de pe listă, El Bulli, Monica va ajunge în septembrie).
O întreb dacă nu o deranjează să-mi răspundă la întrebări în timp ce taie legumele. „Oricum gătesc cu doi copii care mă trag de picioare; sunt antrenată, fac orice”, îmi răspunde amuzată.
Reţeta de Ratatouille e chiar cea din film, pas cu pas. I s-a spus „vreau şi eu mâncarea aia, maaami!” şi n-a avut de ales. „Bine că nu mi-au cerut să fac supa!”, adaugă uşurată.
Vedeţi aici reţeta de Ratatouille, din filmul „Ratatouille"
Încearcă şi tu
l Soluţiile bio de spălat vase nu poluează pânza freatică şi sunt blânde cu mâinile tale. Iar, pe deasupra, miros foarte bine. Le găseşti în magazinele cu produse naturiste şi pe www.rangali.ro
l Vacanţele culinare sunt obligatorii pentru orice foodie. Poţi să-ţi faci rezervare la un restaurant despre care ai citit, poţi să cunoşti producători sau să mergi la cules de struguri în zona unde se face vinul tău preferat. Sau, aşa cum face Monica, poţi să mergi la un curs de gătit, în Toscana. Amănunte găseşti pe www.cookingvacationstuscany.com
l Dacă încă nu ai văzut filmul de desene animate „Ratatouille”, caută-l acum. S-ar putea să fie cel mai plăcut mod de a-ţi convinge copiii să mănânce sănătos.
l Acum poţi să cumperi robotul Kitchen Aid şi din Bucureşti. Caută-l în magazinul Bell’agio Casa, de pe Calea Rahovei 157 (lângă piaţa de flori).
*Text apărut în ediţia tipărită a revistei Good Food din luna august 2009
Ce poţi să afli despre un cheesecake? Un bucătar îţi va spune ingredientele, cantităţile exacte şi faptul că el coace prăjitura într-o tavă cu apă fierbinte, ca să rămână foarte cremoasă.
Un gurmand o să-ţi explice despre buchetul vinului potrivit pentru un asemenea desert şi – dacă a călătorit mult – o să-ţi spună că cel mai bun cheesecake l-a mâncat într-o cofetărie evreiască din New York.
Un „foodie” (cuvântul este, deocamdată, intraductibil în română) o să-ţi zică unde găseşti în Bucureşti cea mai bună marcă de biscuiţi digestivi, cum poţi înlocui brânza Philadelphia cu o variantă autohtonă sau cum poţi îmbunătăţi reţeta dacă adaugi fulgi de ciocolată sau ghimbir confiat. Apoi o să-ţi povestească despre magazinul din Paris de unde a cumpărat ghimbirul confiat, despre meniul cu friptură de raţă şi cheesecake, prezentat într-o carte de reţete englezească, şi despre ferma care produce brânză de vaci bio, pe care o va vizita la toamnă.
Despre Monica mi-am dat seama că e persoana ideală pentru rubrica aceasta, după ce am citit mesajul în care ne spunea că mâncarea preferată a băiatului ei de 5 ani, Alex, este curry de peşte, iar a celui de 3 ani, Filip, este guacamole; că ea se întoarce din vacanţe cu câte o oală sau un instrument de bucătărie, că peste câteva săptămâni pleacă în Italia la un curs de gătit şi că, la ea acasă, bucătăria este camera principală.
Excursie în bucătărie
Când intri în bucătăria Monicăi, îţi cad ochii pe Kitchen Aid-ul roşu (acel robot de bucătărie atât de apreciat de americani, încât fiecare familie primeşte câte unul drept cadou de nuntă), pe cel mai mare borcan cu miere din câte ai văzut vreodată (umplut până la buză cu 5kg de miere de salcâm, din stupii tatălui) şi pe sucitorul din marmură (atât de util când pregăteşti aluaturi care trebuie să râmână reci, ca de exemplu cel pentru tarte). Apoi observi rafturile cu borcane şi sticluţe – bucăţile de lemongrass, nucşoara întreagă şi apa de trandafiri au fost aduse de la celebrul magazin parizian La Grande Épicerie. Cărţile cu reţete sunt şi ele la îndemână – Jamie Oliver, Gordon Ramsay, Nigella Lawson, Alain Ducasse. „Nu sunt o creativă! Fac ce văd la televizor sau ce scrie în reţete”, mărturiseşte Monica, pe un ton dezinvolt, după care îmi întinde un pahar de limonadă cu frunze de mentă. Merge perfect la brioşele cu afine, ambalate în hârtii colorate, cărora cu greu le-ar rezista un adult, darmite doi copii pofticioşi. „Sunt aduse din Germania, acolo găseşti tot felul de decoraţiuni pentru mâncare”, vine răspunsul imediat, înainte să apuc să formulez întrebarea.
Dar ingredientele rămân cele mai importante; Monica face pâine în casă, cu făină bio de la Doves Farm, aceeaşi marcă pe care o foloseşte şi Jamie Oliver (în timp ce vorbeşte, scoate repede o carte şi îmi arată o poză în care, în spatele bucătarului, pe un raft, se poate vedea un pachet identic cu cel pe care tocmai am pus mâna). Făina nu a fost adusă tocmai din Anglia, se găseşte şi la noi, la Pukka Food.
Preocuparea pentru ingredientele cele mai eficiente şi mai sănătoase nu se rezumă însă la domeniul culinar; Monica este directoarea firmei Rangali, care distribuie produse bio non-food (cosmetice, săpunuri, lumânări).
Mâncarea pentru copii
„Eşti şefă la serviciu? Fii şefă şi acasă!” aşa i-a spus psihologul, la un curs de parenting. Tot de la el a învăţat un lucru care i-a uşurat viaţa: „Copiii sunt ca un proiect de management – ai un target, o metodă şi nu te abaţi de la ele”. Monica nu-şi bate capul cu modalităţi de a-şi ademeni copiii să mănânce fructe şi legume. „Ai mei sunt înnebuniţi după sparanghel fiert, cu oţet balsamic şi cu parmezan.” Când au fost mici, nu au mâncat mâncare din borcan, ci piure de broccoli şi peşte. „Dacă nu te văd pe tine, nu mănâncă nici ei”, spune Monica simplu, dând din umeri. Iar în familia Roşu, copiii chiar că au ce vedea. Sarcinile culinare sunt împărţite clar – „mama e cu prăjituri şi muffins, tata cu pizza şi grătar”.
În congelator aşteaptă pungile cu albuş de ou, pentru următoarea Pavlova (desertul preferat al Monicăi), iar pe frigider este afişată lista cu cele mai bune 50 de restaurante din lume (la primul de pe listă, El Bulli, Monica va ajunge în septembrie).
O întreb dacă nu o deranjează să-mi răspundă la întrebări în timp ce taie legumele. „Oricum gătesc cu doi copii care mă trag de picioare; sunt antrenată, fac orice”, îmi răspunde amuzată.
Reţeta de Ratatouille e chiar cea din film, pas cu pas. I s-a spus „vreau şi eu mâncarea aia, maaami!” şi n-a avut de ales. „Bine că nu mi-au cerut să fac supa!”, adaugă uşurată.
Vedeţi aici reţeta de Ratatouille, din filmul „Ratatouille"
Încearcă şi tu
l Soluţiile bio de spălat vase nu poluează pânza freatică şi sunt blânde cu mâinile tale. Iar, pe deasupra, miros foarte bine. Le găseşti în magazinele cu produse naturiste şi pe www.rangali.ro
l Vacanţele culinare sunt obligatorii pentru orice foodie. Poţi să-ţi faci rezervare la un restaurant despre care ai citit, poţi să cunoşti producători sau să mergi la cules de struguri în zona unde se face vinul tău preferat. Sau, aşa cum face Monica, poţi să mergi la un curs de gătit, în Toscana. Amănunte găseşti pe www.cookingvacationstuscany.com
l Dacă încă nu ai văzut filmul de desene animate „Ratatouille”, caută-l acum. S-ar putea să fie cel mai plăcut mod de a-ţi convinge copiii să mănânce sănătos.
l Acum poţi să cumperi robotul Kitchen Aid şi din Bucureşti. Caută-l în magazinul Bell’agio Casa, de pe Calea Rahovei 157 (lângă piaţa de flori).
*Text apărut în ediţia tipărită a revistei Good Food din luna august 2009
Etichete:
bucatari de placere, foodie
Pe aceeşi temă
-
Gătitul la patru mâini
Când întâlneşti un bucătar de plăcere, îţi zici imediat „Ce noroc [tot articolul] -
Un fursec pe săptămână
Dan a pus în aplicare un proiect prin care şi-a dorit să afle dacă [tot articolul] -
Mai întâi desertul
După ce o cunoşti pe Roxana, vei avea impresia că toţi medicii şi nutriţioniştii ţi-au [tot articolul] -
Gustul se educă
Pulpo a la galega, penne ai funghi porcini, varză cu pancetta şi pomodori secchi, hamburger [tot articolul] -
Condimentat cu umor
Teo are o meserie care presupune să dormi jumătate de zi, să stai degeaba a doua jumătate, iar [tot articolul]
Adauga comentariu
Pentru a putea comenta trebuie sa fiti logat.Logare | Inregistrare