Jurnal de dietă: fără gluten
18 Aprilie 2011 00:26
Adin Scorţescu, Food editorul nostru, testează în fiecare lună o nouă dietă pentru sănătatea ta. Cea de luna aceasta nu este o dietă temporară, ci un regim alimentar impus de o intoleranţă la gluten, o proteină care se găseşte în multe dintre cerealele pe care le mâncăm frecvent.
Cei care urmează acest regim o fac de nevoie, nu din dorinţa de a slăbi sau de a arăta cu zece ani mai tineri. Cele mai frecvente simptome ale intoleranţei la gluten sunt diareea, balonarea şi un disconfort în zona stomacului, care apare după ce persoana a mâncat un aliment care conţine gluten.
Pe termen lung, datorită asimilării deficitare, se poate ajunge la anemie şi pierdere în greutate. Boala se diagnostighează destul de greu, prin analize de sânge şi prin biopsie a mucoasei intestinale. Unii specialişti spun că mulţi dintre noi avem o anume sensibilitate la gluten, care însă nu are (deocamdată) manifestări deranjante.
Deocamdată, boala n-are vindecare. Însă, dacă excluzi din alimentaţie glutenul, dispar şi simptomele.
Alimente interzise
Cerealele care conţin gluten sunt grâul (inclusiv soiul spelta, care se găseşte în magazinele naturiste), secara, orzul şi ovăzul (aici lucrurile sunt un pic controversate, unii zic că el în sine nu conţine gluten, dar – de cele mai multe ori – provine din fabrici unde se procesează şi alte tipuri de cereale, deci sunt şanse mari să fie „contaminat”). Prin urmare, trebuie excluse din alimentaţie pâinea obişnuită, biscuiţii, produsele de patiserie şi majoritatea pastelor (în afară celor din mălai, orez sau a celora pe care scrie „fără gluten”).
Apoi mai este şi glutenul „ascuns” în multe dintre produsele semipreparate (făina leagă diverse sosuri, ba chiar înlocuieşte o parte din carne, în umpluturile cârnaţilor ieftini; câţiva aditivi alimentari – coloranţi, conservanţi – pot conţine şi gluten).
În concluzie, etichetele trebuie citite cu mare atenţie.
Cu ce se înlocuiesc
Înlocuitorii cei mai la îndemână sunt cartofii, orezul şi mălaiul. Însă, pentru
o dietă variată, merită să încerci tapioca, hrişca, meiul, amarantul şi quinoa (primele se găsesc şi la magazinele naturiste de cartier, iar cele din urmă la Plafar, BioMarkt, Ki-Life şi Planteea). Carnea, lactatele, fructele şi legumele nu conţin gluten, aşa că trebuie mâncate din abundenţă, ca să-ţi asiguri necesarul de nutrienţi.
Ziua 0
Să dispară din faţa ochilor mei pâinea de orice fel. Biscuiţi oricum nu prea mănânc, fără prăjituri rezist o săptămână (noroc cu ciocolata neagră), dar fără o felie de pâine, cât de subţire o fi ea (mă rog, dacă e prea subţire, aş avea nevoie măcar de două) cu greu îmi imaginez micul dejun. La prânz e uşor, gătesc mâncarea în aşa fel încât să o simt completă şi fără pâine (ce-i drept, folosesc frecvent cartofi şi orez), seara trece repede, cu peşte la grătar şi o salată mare sau – şi mai repede – cu mămăligă cu brânză şi smântână. Dar dimineaţa…
La magazin n-am văzut pâine fără gluten, dar există făină fără gluten la Pukka Food şi are scrisă reţeta de pâine chiar pe pungă.
Ziua 1
Făina cu pricina stă frumos în cămară, nu ştiu dacă o să apuce să vadă bucătăria în viitorul apropiat. Până una-alta, la micul dejun o să mănânc fulgi de porumb cu lapte.
La prânz: risotto cu hribi şi salată de sfeclă. Cred că aş putea trăi câteva luni numai cu risotto şi paste (da, majoritatea sunt din grâu, însă acum au apărut şi la noi paste din porumb – acelea care par atât de galbene, încât ai jura că sunt făcute cu ou).
La cină: ciorbă de cartofi, cu mult borş şi felii groase de ceapă. Când ai timp să găteşti, e destul de uşor să eviţi glutenul. Că doar câtă lume găteşte cu grâu, orz sau secară?! În schimb, la restaurant, făina se poate strecura în orice: într-o supă-cremă, un sos mai gros; ce să mai zic de deserturi...
Ziua 2
Avocado cu brânză de capră e un mic dejun săţios, dar destul de dubios fără pâine. Cu turtiţe din orez expandat nu merge (de fapt, cred că astea merg doar goale, între mese), însă s-ar potrivi cu nişte tortilla chips, din mălai. Mda, ideile bune vin de dimineaţă.
De notat: trebuie să ajung la magazin ca să mă aprovizionez cu chips. Cum îţi schimbă dieta priorităţile: înainte le cumpăram rar, pentru că sunt „junk food”, cu mult ulei şi sare. Acum însă, cumpăr tot ce e pe bază de mălai sau orez.
Cină: cartofi dulci, copţi, cu un bol uriaş de salată. Foarte simplu de pregătit, cu un gust asemănător cu al dovleacului, însă – în mod clar – nu sunt „mâncarea săracului”.
Ziua 3
9 martie, adică ziua mucenicilor. Şi cei moldoveneşti, crescuţi frumos, şi cei în varianta de oraş (adică „ciorbă”) conţin făină de grâu. Mănânc o porţie, că doar o dată pe an am ocazia, însă – dacă aş avea intoleranţă la gluten – ar fi de ajuns să-mi deranjeze stomacul pentru câteva zile.
La prânz: budincă de broccoli cu praz şi două tipuri de brânză. Trăiască Ioana, că de la ea am mâncat prima dată. Ce frumos e să faci trafic cu reţete!
Şefu’ ne invită la tort – unul de ciocolată şi unul Diplomat, cu ananas şi căpşuni. Gust un pic din crema de ciocolată – nu pare să aibă făină, dar nu poţi şti niciodată. Asta-i problema cu produsele din comerţ: trebuie să întrebi mereu ce conţin şi să ai acces la persoana care îţi poate oferi informaţia corectă. La noi vânzătorii ştiu care-s pateurile de post şi prăjiturile pentru diabetici. În rest, Dumnezeu cu mila.
Ziua 4
Mic dejun: lapte cu tăieţei de orez, miere şi scorţişoară.
La prânz: sardine la grătar cu salată.
Seara - mămăligă cu brânză şi smântână. Felul ăsta de mâncare m-a salvat în multe diete.
E un fel de cină „din oficiu”, în zilele când n-am timp nici măcar să ajung la alimentara din colţ.
Ziua 5
Dimineaţa – din nou, lapte cu fulgi de porumb. Dacă n-ar fi ultima zi de dietă, ăsta ar fi momentul când mi-aş trata frustrarea cu o doză bună de ciocolată.
La prânz – sarmale libaneze cu orez, în foi de viţă. Da, editorul Good Food mănâncă din conservă; dar jur că e cea mai bună conservă pe care o găseşti la supermarket. Sarmalele sunt lungi şi subţiri, perfect egale, acrişoare, cu orezul uşor al dente - aşa cum mie nu mi-ar ieşi nici într-o sută de ani.
La cină – supă-cremă de broccoli. Se face foarte rapid, însă dacă o mănânci fără pâine...
SFATUL SPECIALISTULUI
Dr. Ruxandra Dobrescu
Medic rezident endocrinologie, Institutul „C.I. Parhon”, Bucureşti
ruxandra.dobrescu@gmail.com
Boala celiacă este o boală autoimună – la persoanele predispuse genetic, sistemul imun, care protejează organismul de „pericole” din afară, identifică drept străine unele componente proprii şi reacţionează împotriva lor – deci „auto”- imun. În cazul bolii celiace, sistemul imun reacţionează „încrucişat” între gliadină (o proteină din gluten) şi propriul intestin subţire, pe care îl atacă, distrucţia făcând dificilă absorbţia nutrienţilor. Cât timp persoanele afectate consumă gluten, sistemul imun continuă să confunde gliadina cu componente ale peretelui intestinal şi procesul de distrucţie se autoîntreţine.
Pentru că nutrienţii nu se mai digeră corespunzător în intestin, alimentele fermentează şi produc balonare, greaţă şi diaree; în plus, apare malabsorbţie, inclusiv pentru vitamine şi minerale, care duce la scădere în greutate, anemie (scăderea absorbţiei pentru fier, acid folic şi vitamina B12) şi osteoporoză (calciu şi vitamina D).
Singurul tratament eficient este dieta fără gluten „pe viaţă”, care îi permite intestinului să se vindece şi să funcţioneze normal.
Nu este un stil de viaţă alternativ, ci o necesitate pentru păstrarea stării de sănătate. Atenţie şi la glutenul „ascuns” dintr-o mulţime de alimente: o sticlă de bere, ketchupul de pe friptură sau unele îngheţate nu sunt aşa inofensive cum par la prima vedere!
Cei care urmează acest regim o fac de nevoie, nu din dorinţa de a slăbi sau de a arăta cu zece ani mai tineri. Cele mai frecvente simptome ale intoleranţei la gluten sunt diareea, balonarea şi un disconfort în zona stomacului, care apare după ce persoana a mâncat un aliment care conţine gluten.
Pe termen lung, datorită asimilării deficitare, se poate ajunge la anemie şi pierdere în greutate. Boala se diagnostighează destul de greu, prin analize de sânge şi prin biopsie a mucoasei intestinale. Unii specialişti spun că mulţi dintre noi avem o anume sensibilitate la gluten, care însă nu are (deocamdată) manifestări deranjante.
Deocamdată, boala n-are vindecare. Însă, dacă excluzi din alimentaţie glutenul, dispar şi simptomele.
Alimente interzise
Cerealele care conţin gluten sunt grâul (inclusiv soiul spelta, care se găseşte în magazinele naturiste), secara, orzul şi ovăzul (aici lucrurile sunt un pic controversate, unii zic că el în sine nu conţine gluten, dar – de cele mai multe ori – provine din fabrici unde se procesează şi alte tipuri de cereale, deci sunt şanse mari să fie „contaminat”). Prin urmare, trebuie excluse din alimentaţie pâinea obişnuită, biscuiţii, produsele de patiserie şi majoritatea pastelor (în afară celor din mălai, orez sau a celora pe care scrie „fără gluten”).
Apoi mai este şi glutenul „ascuns” în multe dintre produsele semipreparate (făina leagă diverse sosuri, ba chiar înlocuieşte o parte din carne, în umpluturile cârnaţilor ieftini; câţiva aditivi alimentari – coloranţi, conservanţi – pot conţine şi gluten).
În concluzie, etichetele trebuie citite cu mare atenţie.
Cu ce se înlocuiesc
Înlocuitorii cei mai la îndemână sunt cartofii, orezul şi mălaiul. Însă, pentru
o dietă variată, merită să încerci tapioca, hrişca, meiul, amarantul şi quinoa (primele se găsesc şi la magazinele naturiste de cartier, iar cele din urmă la Plafar, BioMarkt, Ki-Life şi Planteea). Carnea, lactatele, fructele şi legumele nu conţin gluten, aşa că trebuie mâncate din abundenţă, ca să-ţi asiguri necesarul de nutrienţi.
Ziua 0
Să dispară din faţa ochilor mei pâinea de orice fel. Biscuiţi oricum nu prea mănânc, fără prăjituri rezist o săptămână (noroc cu ciocolata neagră), dar fără o felie de pâine, cât de subţire o fi ea (mă rog, dacă e prea subţire, aş avea nevoie măcar de două) cu greu îmi imaginez micul dejun. La prânz e uşor, gătesc mâncarea în aşa fel încât să o simt completă şi fără pâine (ce-i drept, folosesc frecvent cartofi şi orez), seara trece repede, cu peşte la grătar şi o salată mare sau – şi mai repede – cu mămăligă cu brânză şi smântână. Dar dimineaţa…
La magazin n-am văzut pâine fără gluten, dar există făină fără gluten la Pukka Food şi are scrisă reţeta de pâine chiar pe pungă.
Ziua 1
Făina cu pricina stă frumos în cămară, nu ştiu dacă o să apuce să vadă bucătăria în viitorul apropiat. Până una-alta, la micul dejun o să mănânc fulgi de porumb cu lapte.
La prânz: risotto cu hribi şi salată de sfeclă. Cred că aş putea trăi câteva luni numai cu risotto şi paste (da, majoritatea sunt din grâu, însă acum au apărut şi la noi paste din porumb – acelea care par atât de galbene, încât ai jura că sunt făcute cu ou).
La cină: ciorbă de cartofi, cu mult borş şi felii groase de ceapă. Când ai timp să găteşti, e destul de uşor să eviţi glutenul. Că doar câtă lume găteşte cu grâu, orz sau secară?! În schimb, la restaurant, făina se poate strecura în orice: într-o supă-cremă, un sos mai gros; ce să mai zic de deserturi...
Ziua 2
Avocado cu brânză de capră e un mic dejun săţios, dar destul de dubios fără pâine. Cu turtiţe din orez expandat nu merge (de fapt, cred că astea merg doar goale, între mese), însă s-ar potrivi cu nişte tortilla chips, din mălai. Mda, ideile bune vin de dimineaţă.
De notat: trebuie să ajung la magazin ca să mă aprovizionez cu chips. Cum îţi schimbă dieta priorităţile: înainte le cumpăram rar, pentru că sunt „junk food”, cu mult ulei şi sare. Acum însă, cumpăr tot ce e pe bază de mălai sau orez.
Cină: cartofi dulci, copţi, cu un bol uriaş de salată. Foarte simplu de pregătit, cu un gust asemănător cu al dovleacului, însă – în mod clar – nu sunt „mâncarea săracului”.
Ziua 3
9 martie, adică ziua mucenicilor. Şi cei moldoveneşti, crescuţi frumos, şi cei în varianta de oraş (adică „ciorbă”) conţin făină de grâu. Mănânc o porţie, că doar o dată pe an am ocazia, însă – dacă aş avea intoleranţă la gluten – ar fi de ajuns să-mi deranjeze stomacul pentru câteva zile.
La prânz: budincă de broccoli cu praz şi două tipuri de brânză. Trăiască Ioana, că de la ea am mâncat prima dată. Ce frumos e să faci trafic cu reţete!
Şefu’ ne invită la tort – unul de ciocolată şi unul Diplomat, cu ananas şi căpşuni. Gust un pic din crema de ciocolată – nu pare să aibă făină, dar nu poţi şti niciodată. Asta-i problema cu produsele din comerţ: trebuie să întrebi mereu ce conţin şi să ai acces la persoana care îţi poate oferi informaţia corectă. La noi vânzătorii ştiu care-s pateurile de post şi prăjiturile pentru diabetici. În rest, Dumnezeu cu mila.
Ziua 4
Mic dejun: lapte cu tăieţei de orez, miere şi scorţişoară.
La prânz: sardine la grătar cu salată.
Seara - mămăligă cu brânză şi smântână. Felul ăsta de mâncare m-a salvat în multe diete.
E un fel de cină „din oficiu”, în zilele când n-am timp nici măcar să ajung la alimentara din colţ.
Ziua 5
Dimineaţa – din nou, lapte cu fulgi de porumb. Dacă n-ar fi ultima zi de dietă, ăsta ar fi momentul când mi-aş trata frustrarea cu o doză bună de ciocolată.
La prânz – sarmale libaneze cu orez, în foi de viţă. Da, editorul Good Food mănâncă din conservă; dar jur că e cea mai bună conservă pe care o găseşti la supermarket. Sarmalele sunt lungi şi subţiri, perfect egale, acrişoare, cu orezul uşor al dente - aşa cum mie nu mi-ar ieşi nici într-o sută de ani.
La cină – supă-cremă de broccoli. Se face foarte rapid, însă dacă o mănânci fără pâine...
SFATUL SPECIALISTULUIDr. Ruxandra Dobrescu
Medic rezident endocrinologie, Institutul „C.I. Parhon”, Bucureşti
ruxandra.dobrescu@gmail.com
Boala celiacă este o boală autoimună – la persoanele predispuse genetic, sistemul imun, care protejează organismul de „pericole” din afară, identifică drept străine unele componente proprii şi reacţionează împotriva lor – deci „auto”- imun. În cazul bolii celiace, sistemul imun reacţionează „încrucişat” între gliadină (o proteină din gluten) şi propriul intestin subţire, pe care îl atacă, distrucţia făcând dificilă absorbţia nutrienţilor. Cât timp persoanele afectate consumă gluten, sistemul imun continuă să confunde gliadina cu componente ale peretelui intestinal şi procesul de distrucţie se autoîntreţine.
Pentru că nutrienţii nu se mai digeră corespunzător în intestin, alimentele fermentează şi produc balonare, greaţă şi diaree; în plus, apare malabsorbţie, inclusiv pentru vitamine şi minerale, care duce la scădere în greutate, anemie (scăderea absorbţiei pentru fier, acid folic şi vitamina B12) şi osteoporoză (calciu şi vitamina D).
Singurul tratament eficient este dieta fără gluten „pe viaţă”, care îi permite intestinului să se vindece şi să funcţioneze normal.
Nu este un stil de viaţă alternativ, ci o necesitate pentru păstrarea stării de sănătate. Atenţie şi la glutenul „ascuns” dintr-o mulţime de alimente: o sticlă de bere, ketchupul de pe friptură sau unele îngheţate nu sunt aşa inofensive cum par la prima vedere!
Pe aceeşi temă
-
Ştevia
Pentru cei care nu o cunosc, ştevia poate părea doar o buruiană la margine de drum. Aşa că e [tot articolul] -
Mărarul
Îţi plac preparatele mediteraneene? Înseamnă că îţi place şi mărarul, dar [tot articolul] -
Leurda
Cunoscută şi sub denumirea de „usturoi sălbatic”, leurda este una dintre verdeţurile [tot articolul] -
Spanacul
În caz că nu ai aflat până acum, Popeye avea dreptate că muşchii puternici se [tot articolul] -
Loboda
Primăvara este cel mai indicat anotimp să ţii o cură de detoxifiere. De ce? Pentru că natura a [tot articolul]
Adauga comentariu
Pentru a putea comenta trebuie sa fiti logat.Logare | Inregistrare