Jurnal de dietă – Montignac
19 Octombrie 2010 23:02
Dieta faimoasă a anilor ’90, adoptată de vedete ca Bill Clinton, Kylie Minogue şi Gérard Depardieu, este de fapt un stil de viaţă, cu câteva reguli de bază şi un tabel pe care e bine să-l memorezi.
Montignac nu este doar numele unei diete (şi al autorului acesteia), ci şi un brand care are în spate 18 milioane de cărţi vândute (în 42 de ţări), work-shopuri, consultaţii, chiar şi un magazin online (www.montignac-shop.com) care vinde produse sănătoase (făină, pâine şi paste integrale, ciocolată neagră, gemuri fără zahăr, supe şi mâncăruri de legume).
Adio dietelor
Montignac nu îşi promovează principiile sub umbrela unei diete, ci sub cea a unui nou regim de viaţă, care nu te obligă să mănânci mai puţin, ci te învaţă cum să mănânci mai bine, adică mai echilibrat şi cu mai multă grijă pentru ingredientele pe care le foloseşti. El este destinat atât persoanelor care vor să slăbească (în mod eficient şi permanent), cât şi celor care vor să prevină apariţia afecţiunilor cardiovasculare şi a diabetului.
El este cel care a propus pentru prima dată, în anii ’80, folosirea indicelui glicemic ca instrument al pierderii în greutate. Convingerea lui este că ceea ce contează într-o dietă nu este numărul de calorii, ci indicele glicemic al alimentelor (cu cât este secretată mai multă insulină, cu atât corpul are tendinţa de a stoca grăsimea, în loc de a o utiliza). Cu alte cuvinte, o prăjitură s-ar putea să aibă acelaşi număr de calorii ca un pumn de migdale, dar ea va fi cea care te îngraşă, nu migdalele.
În concluzie, e bine să reduci (dacă poţi chiar să excluzi) alimentele cu indice glicemic ridicat (făină albă, orez cu bobul rotund, paste, zahăr, cartofi, dovleac, bere, morcovi fierţi etc.).
Tipuri de mese
Mesele intră în două categorii: glucido-proteică sau protido-lipidică. Sună un pic complicat, dar cărţile lui Montignac sunt pline de exemple, care te lămuresc destul de repede.
Masa GP este de obicei micul-dejun, cu pâine şi cereale integrale şi proteine fără grăsimi (lactate 0 grăsimi, mezeluri din pui sau curcan, albuş de ou).
Masa LP este cea de prânz sau de seară: proteine care conţin grăsimi (carne, brânză, ouă, peşte), lipide (uleiul din dressinguri şi sosuri) şi glucide cu indice glicemic mai mic sau egal cu 35 (trebuie consultat tabelul, dar – în mare – acestea sunt toate salatele, legumele şi leguminoasele – năut, fasole, linte).
Cele două faze
În Faza I, se urmăreşte scăderea în greutate şi restabilizarea funcţionării pancreasului, conform principiului fundamental („Alegeţi alimentele care să conducă la o rezultantă glicemică cât mai scăzută la sfârşitul mesei”) şi alegând între cele două tipuri de mese.
Faza II, cea de menţinere a echilibrului ponderal, este un pic mai permisivă decât prima: În masa LP, poţi consuma glucide cu indice glicemic mai mic sau egal cu 50. De exemplu, la un peşte la grătar, poţi alege o garnitură de orez basmati (IG 50), paste al dente (IG 45) sau chiar cartofi dulci (IG 50). În plus, poţi bea şi vin sec (chiar 2-3 pahare).
În toate fazele, trebuie să existe o preferinţă pentru grăsimile bune (ulei de măsline, peşte, nuci) şi o limitare a celor „rele”, saturate (brânză, unt, carne roşie), mai ales seara.
Controverse
Deşi există numeroase studii care confirmă principiile lui Montignac (ca să nu mai vorbim de mărturiile persoanelor care au slăbit zeci de kilograme), mulţi nutriţionişti consideră că toate caloriile care depăşesc necesarul organismului vor fi transformate în grăsime. În plus, indicele glicemic – spun ei – nu este un instrument pe care te poţi baza, pentru că el diferă în funcţie de timpul de gătire al alimentelor şi de felul în care combinăm ingredientele la aceeaşi masă.
Ziua 0
Citisem şi înainte cartea lui Michel Montignac „Mănânc, slăbesc şi mă menţin”, din curiozitate, şi mi s-a părut plină de informaţii noi, utile pentru orice persoană preocupată de sănătate, nu neapărat de slăbit. În plus, era genul de carte pe care o citeşti în metrou. Dar acum, când mi-am propus să ţin regimul, îmi dă mici dureri de cap. Trebuie să subliniez şi să fac adnotări în tabelul indicilor glicemici (habar n-aveam că morcovii fierţi sunt mai „periculoşi” decât zahărul!).
Ziua 1
Micul dejun de sâmbătă dimineaţa e deja o tradiţie: ouă- ochi, prăjite într-un pic de ulei de măsline (sau fierte într-un sos de roşii cu scorţişoară şi usturoi, dar reţeta e mai lungă cu vreo 5 minute, timp extrem de preţios sâmbăta dimineaţa, când mă trezesc târziu, dar vreau să ajung şi la ora de aerobic). Problema e că ouăle conţin grăsimi şi le pot asocia doar cu proteine şi glucide cu indice glicemic mai mic de 35 (pâinea de grâu integrală are indice 40).
N-am timp să fac o salată de crudităţi (oricum, cine ar mânca aşa ceva dimineaţa?!), aşa că apelez la o felie de pâine – prima mică încălcare a regimului. Prânzul este ca la carte, cel puţin felul doi: sardine la grătar cu salată verde şi rodie. Felul întâi e supă-cremă de morcovi cu nuci, care este culmea ereziei – glucide nesănătoase (da, morcovul intră în această categorie, dar numai când este fiert) combinate cu grăsimi.
Ziua 2
Pâine neagră cu brânză degresată, pentru micul dejun. Destul de banal. S-ar putea să slăbesc nu datorită principiilor dietei, ci pentru că pur şi simplu nu-mi vine să mănânc dimineaţa pâine fără unt sau miere sau gem sau unt de arahide.
La prânz: ciorbă de fasole (glucide bune) şi cannelloni cu ricotta şi spanac, în sos de roşii. Pastele din grâu dur sunt acceptabile, atâta timp cât sunt fierte al dente, nu făcute terci. În schimb, brânza ricotta, deşi destul de dietetică (părerea mea) ar fi trebuit înlocuită cu brânză de vaci complet degresată. Probabil şi gustul ar fi fost mai rău şi aş fi mâncat o singură bucată, în loc de trei. Dar să fim sobri, încerc diverse diete ca să văd cât sunt de fezabile, nu ca să văd cum slăbesc… văzând cu ochii.
Ziua 3
Încep ziua cu musli şi iaurt. Pe la ora 11, am grijă să mănânc mandarine, goale (conform principiilor lui Montignac, fructele trebuie mâncate la interval de câteva ore după şi înainte de masă). Nu ştiu alţii cum se simt, dar eu, imediat după ce mănânc fructe (mai ales citrice), mă apucă aşa o foaaaame de mâncare „adevărată”, şi cu glucide, şi cu proteine, şi cu lipide.
La prânz: gratin de varză, cu sos de smântână şi vin alb şi cu topping de pesmet (făcut în casă, din pâine integrală) şi parmezan. Ar merge bine cu o friptură de porc, dar nu ar intra în categoria cărnurilor permise (peşte, pui fără piele, curcan, vită fără grăsime).
Ziua 4
La micul dejun: arpacaş fiert, combinat cu lapte degresat, nuci, scorţişoară şi un strop de miere (pe viitor, aş putea s-o înlocuiesc cu fructoză, care are un indice glicemic de patru ori mai mic).
La prânz: sarmale în foi de viţă, umplute cu orez (ar trebui să fie orez basmati sau integral, dar cum le-am cumpărat gata făcute…). Şi o bucăţică de prăjitură cu brânză şi zmeură, pe care mi-o oferă Irina (nu pot s-o refuz complet, dar mănânc doar brânza şi fructele, pentru că blatul are în mod sigur un indice glicemic uriaş, de la făina albă şi zahăr).
Vestea bună e că ciocolata neagră este permisă! E singurul dulce, în afară de fructe, pe care îl poţi cumpăra din comerţ. În rest, cartea dă câteva reţete de creme legate cu ou sau cu gelatină şi îndulcite cu fructoză.
Seara: şalău la grătar, cu mujdei şi fără mămăligă (mda, nu prea e fezabil).
Ziua 5
Mic dejun: avocado cu suc de lămâie şi brânză de capră. Garnitura ideală ar fi salata, dar încă nu mă pot obişnui cu ideea. E clar că dimineaţa nu pot să renunţ la pâine, cereale sau biscuiţi.
Prânz: ies în oraş cu o prietenă, la Rue du Pain, o brutărie artizanală de unde poţi cumpăra nu doar pâine proaspătă şi patiserie franţuzească, ci şi supe şi mâncare gătită. Supa de ceapă merge la dietă (dacă nu mănânci pâinea din ea), la fel şi tocăniţa de vită în sos de vin. În schimb, trebuie să faci un efort mare ca să nu comanzi nimic la desert. Montignac spune că e uşor să ţii dieta atunci când mănânci în oraş, datorită varietăţii opţiunilor. În schimb, mie tocmai asta mi se pare buba. Cum să te uiţi la o vitrină umplută cu tarte, quiche-uri, croissante etc. şi să comanzi: „O salată, fără crutoane, vă rog!”.
Montignac nu este doar numele unei diete (şi al autorului acesteia), ci şi un brand care are în spate 18 milioane de cărţi vândute (în 42 de ţări), work-shopuri, consultaţii, chiar şi un magazin online (www.montignac-shop.com) care vinde produse sănătoase (făină, pâine şi paste integrale, ciocolată neagră, gemuri fără zahăr, supe şi mâncăruri de legume).
Adio dietelor
Montignac nu îşi promovează principiile sub umbrela unei diete, ci sub cea a unui nou regim de viaţă, care nu te obligă să mănânci mai puţin, ci te învaţă cum să mănânci mai bine, adică mai echilibrat şi cu mai multă grijă pentru ingredientele pe care le foloseşti. El este destinat atât persoanelor care vor să slăbească (în mod eficient şi permanent), cât şi celor care vor să prevină apariţia afecţiunilor cardiovasculare şi a diabetului.
El este cel care a propus pentru prima dată, în anii ’80, folosirea indicelui glicemic ca instrument al pierderii în greutate. Convingerea lui este că ceea ce contează într-o dietă nu este numărul de calorii, ci indicele glicemic al alimentelor (cu cât este secretată mai multă insulină, cu atât corpul are tendinţa de a stoca grăsimea, în loc de a o utiliza). Cu alte cuvinte, o prăjitură s-ar putea să aibă acelaşi număr de calorii ca un pumn de migdale, dar ea va fi cea care te îngraşă, nu migdalele.
În concluzie, e bine să reduci (dacă poţi chiar să excluzi) alimentele cu indice glicemic ridicat (făină albă, orez cu bobul rotund, paste, zahăr, cartofi, dovleac, bere, morcovi fierţi etc.).
Tipuri de mese
Mesele intră în două categorii: glucido-proteică sau protido-lipidică. Sună un pic complicat, dar cărţile lui Montignac sunt pline de exemple, care te lămuresc destul de repede.
Masa GP este de obicei micul-dejun, cu pâine şi cereale integrale şi proteine fără grăsimi (lactate 0 grăsimi, mezeluri din pui sau curcan, albuş de ou).
Masa LP este cea de prânz sau de seară: proteine care conţin grăsimi (carne, brânză, ouă, peşte), lipide (uleiul din dressinguri şi sosuri) şi glucide cu indice glicemic mai mic sau egal cu 35 (trebuie consultat tabelul, dar – în mare – acestea sunt toate salatele, legumele şi leguminoasele – năut, fasole, linte).
Cele două faze
În Faza I, se urmăreşte scăderea în greutate şi restabilizarea funcţionării pancreasului, conform principiului fundamental („Alegeţi alimentele care să conducă la o rezultantă glicemică cât mai scăzută la sfârşitul mesei”) şi alegând între cele două tipuri de mese.
Faza II, cea de menţinere a echilibrului ponderal, este un pic mai permisivă decât prima: În masa LP, poţi consuma glucide cu indice glicemic mai mic sau egal cu 50. De exemplu, la un peşte la grătar, poţi alege o garnitură de orez basmati (IG 50), paste al dente (IG 45) sau chiar cartofi dulci (IG 50). În plus, poţi bea şi vin sec (chiar 2-3 pahare).
În toate fazele, trebuie să existe o preferinţă pentru grăsimile bune (ulei de măsline, peşte, nuci) şi o limitare a celor „rele”, saturate (brânză, unt, carne roşie), mai ales seara.
Controverse
Deşi există numeroase studii care confirmă principiile lui Montignac (ca să nu mai vorbim de mărturiile persoanelor care au slăbit zeci de kilograme), mulţi nutriţionişti consideră că toate caloriile care depăşesc necesarul organismului vor fi transformate în grăsime. În plus, indicele glicemic – spun ei – nu este un instrument pe care te poţi baza, pentru că el diferă în funcţie de timpul de gătire al alimentelor şi de felul în care combinăm ingredientele la aceeaşi masă.
Ziua 0
Citisem şi înainte cartea lui Michel Montignac „Mănânc, slăbesc şi mă menţin”, din curiozitate, şi mi s-a părut plină de informaţii noi, utile pentru orice persoană preocupată de sănătate, nu neapărat de slăbit. În plus, era genul de carte pe care o citeşti în metrou. Dar acum, când mi-am propus să ţin regimul, îmi dă mici dureri de cap. Trebuie să subliniez şi să fac adnotări în tabelul indicilor glicemici (habar n-aveam că morcovii fierţi sunt mai „periculoşi” decât zahărul!).
Ziua 1
Micul dejun de sâmbătă dimineaţa e deja o tradiţie: ouă- ochi, prăjite într-un pic de ulei de măsline (sau fierte într-un sos de roşii cu scorţişoară şi usturoi, dar reţeta e mai lungă cu vreo 5 minute, timp extrem de preţios sâmbăta dimineaţa, când mă trezesc târziu, dar vreau să ajung şi la ora de aerobic). Problema e că ouăle conţin grăsimi şi le pot asocia doar cu proteine şi glucide cu indice glicemic mai mic de 35 (pâinea de grâu integrală are indice 40). N-am timp să fac o salată de crudităţi (oricum, cine ar mânca aşa ceva dimineaţa?!), aşa că apelez la o felie de pâine – prima mică încălcare a regimului. Prânzul este ca la carte, cel puţin felul doi: sardine la grătar cu salată verde şi rodie. Felul întâi e supă-cremă de morcovi cu nuci, care este culmea ereziei – glucide nesănătoase (da, morcovul intră în această categorie, dar numai când este fiert) combinate cu grăsimi.
Ziua 2
Pâine neagră cu brânză degresată, pentru micul dejun. Destul de banal. S-ar putea să slăbesc nu datorită principiilor dietei, ci pentru că pur şi simplu nu-mi vine să mănânc dimineaţa pâine fără unt sau miere sau gem sau unt de arahide.
La prânz: ciorbă de fasole (glucide bune) şi cannelloni cu ricotta şi spanac, în sos de roşii. Pastele din grâu dur sunt acceptabile, atâta timp cât sunt fierte al dente, nu făcute terci. În schimb, brânza ricotta, deşi destul de dietetică (părerea mea) ar fi trebuit înlocuită cu brânză de vaci complet degresată. Probabil şi gustul ar fi fost mai rău şi aş fi mâncat o singură bucată, în loc de trei. Dar să fim sobri, încerc diverse diete ca să văd cât sunt de fezabile, nu ca să văd cum slăbesc… văzând cu ochii.
Ziua 3
Încep ziua cu musli şi iaurt. Pe la ora 11, am grijă să mănânc mandarine, goale (conform principiilor lui Montignac, fructele trebuie mâncate la interval de câteva ore după şi înainte de masă). Nu ştiu alţii cum se simt, dar eu, imediat după ce mănânc fructe (mai ales citrice), mă apucă aşa o foaaaame de mâncare „adevărată”, şi cu glucide, şi cu proteine, şi cu lipide.La prânz: gratin de varză, cu sos de smântână şi vin alb şi cu topping de pesmet (făcut în casă, din pâine integrală) şi parmezan. Ar merge bine cu o friptură de porc, dar nu ar intra în categoria cărnurilor permise (peşte, pui fără piele, curcan, vită fără grăsime).
Ziua 4
La micul dejun: arpacaş fiert, combinat cu lapte degresat, nuci, scorţişoară şi un strop de miere (pe viitor, aş putea s-o înlocuiesc cu fructoză, care are un indice glicemic de patru ori mai mic).
La prânz: sarmale în foi de viţă, umplute cu orez (ar trebui să fie orez basmati sau integral, dar cum le-am cumpărat gata făcute…). Şi o bucăţică de prăjitură cu brânză şi zmeură, pe care mi-o oferă Irina (nu pot s-o refuz complet, dar mănânc doar brânza şi fructele, pentru că blatul are în mod sigur un indice glicemic uriaş, de la făina albă şi zahăr).
Vestea bună e că ciocolata neagră este permisă! E singurul dulce, în afară de fructe, pe care îl poţi cumpăra din comerţ. În rest, cartea dă câteva reţete de creme legate cu ou sau cu gelatină şi îndulcite cu fructoză.
Seara: şalău la grătar, cu mujdei şi fără mămăligă (mda, nu prea e fezabil).
Ziua 5
Mic dejun: avocado cu suc de lămâie şi brânză de capră. Garnitura ideală ar fi salata, dar încă nu mă pot obişnui cu ideea. E clar că dimineaţa nu pot să renunţ la pâine, cereale sau biscuiţi.
Prânz: ies în oraş cu o prietenă, la Rue du Pain, o brutărie artizanală de unde poţi cumpăra nu doar pâine proaspătă şi patiserie franţuzească, ci şi supe şi mâncare gătită. Supa de ceapă merge la dietă (dacă nu mănânci pâinea din ea), la fel şi tocăniţa de vită în sos de vin. În schimb, trebuie să faci un efort mare ca să nu comanzi nimic la desert. Montignac spune că e uşor să ţii dieta atunci când mănânci în oraş, datorită varietăţii opţiunilor. În schimb, mie tocmai asta mi se pare buba. Cum să te uiţi la o vitrină umplută cu tarte, quiche-uri, croissante etc. şi să comanzi: „O salată, fără crutoane, vă rog!”.
Pe aceeşi temă
-
9 ingrediente care îţi subţiază silueta
Se apropie sezonul estival şi nu te simţi total în formă? Află că pentru o siluetă bine [tot articolul] -
Grătarul – accesoriul ideal în cura de slăbire
Dacă vrei să slăbeşti, nu trebuie să renunţi la bucuria de a mânca, ci doar să [tot articolul] -
Dieta fitness: Dieta de iarnă
Dacă ai ţinut o dietă sănătoasă până acum, gândeşte-te că ar fi păcat ca [tot articolul] -
Dietă rapidă de DETOXIFIERE
Cu toţii ne transformăm în gurmanzi în această perioadă a anului. De aceea, am [tot articolul] -
Dieta fitness: Cerealele
Conţinutul energetic (carbohidraţi) al cerealelor antice era mult mai mic decât în [tot articolul]
Adauga comentariu
Pentru a putea comenta trebuie sa fiti logat.Logare | Inregistrare