Poveste din grota de la Ţaga

21 Septembrie 2011 07:13

Cui nu-i plac poveştile? Cele scrise, cele cu tâlc, cele pe care le porţi cu tine. Iar când vin la pachet cu o brânză aşa cum mâncam la bunica odinioară, parcă mă simt din nou copil. Mă încântă să vad în jurul meu lumea din ce în ce mai preocupată să investească în produse care nu sunt doar bio, ci şi autohtone. Încet, încet, am început să ne mandrim cu alimentele care poartă amprenta neaoşă.

Legenda spune că au fost odată, în vremea unui grof puternic şi bogat câţiva tărani care, nesocotindu-i poruncile, au furat din caşul său şi l-au ascuns în grota din apropierea satului Năsal. De frică să nu fie prinşi, au lăsat caşul săptămâni bune şi mare le-a fost uimirea să descopere o brânză delicioasă. Aflând groful de păţanie, i-a pedepsit pe ţărani, dar a continuat să păstreze brânzeturile în peşteră, impresionat fiind şi el de gustul deosebit.

Anii au trecut, iar în 1954 a început producţia într-o casă din apropiere, unde brânza se făcea în forme de lemn, protejată cu gips.

Povestea continuă să fie scrisă şi în zilele noastre, în grota de la Ţaga, într-o zonă deluroasă, la 16 km de Cluj. În tunelul lung de 125 de metri şi lat de 5 metri, doar opt oameni deţin secretul unei brânze tradiţionale româneşti unice – cu mucegai.

Deşi în repetate rânduri s-a încercat reproducerea condiţiilor, numai la Ţaga se dezvoltă bacteria (Brevibacterium Linens) responsabilă cu producerea unui mucegai fin, roşiatic. Dincolo de caracteristicile specifice de umiditate ridicată, temperatura constantă de 14 grade şi tipul de rocă existent numai acolo, la mijloc este dedicaţia acestor oameni iscusiţi, care au grijă zi de zi ca brânza să fie întoarsă pe toate parţile pentru a prinde uniform mucegaiul. Apoi ea este spălată, zvântată şi ambalată, toate procedurile prin care trece fiind rezultatul unei munci manuale meticuloase a brânzarilor pasionaţi. Un brânzar are nevoie de cel puţin 2-3 ani pentru a învăţa textura brânzei şi a-şi da seama când trebuie întoarsă pentru a prinde uniform mucegaiul.

Brânza de Năsal este un produs viu, într-o continuă dezvoltare, care se maturează în interval de 18-25 de zile, în interiorul grotei. Deşi valabilitatea sa este de 45 de zile, după această perioadă brânza nu se strică, dimpotriva, ea capată valenţe noi pentru cunoscători - miros mai pregnant şi aromă mai înţepătoare.

Napolact duce mai departe această poveste prin cele patru sortimente ale Gamei Brânzeturilor de la Ţaga: Năsal, Alpina, Alpina afumată, Târnava şi Montana.

Toate pot fi folosite în prepararea aperitivelor, mâncărurilor şi chiar a deserturilor. Încearcă pere cu sos de caramel sau afine cu o felie de brânză prăjită alături; sau pune cubuleţe de Alpina afumată în reţeta clasică de bulz muntenesc.

Etichete: branza, branza afumata, brânzeturi, Reţete cu brânză cu mucegai

Pe aceeşi temă

A apărut Best of GoodFood: Specialităţi din bucătăria italiană
Bucură-te de ingredientele de sezon şi pune-le în valoare prin reţete simple şi [tot articolul]
Răcoare cu gust, în centrul orașului
Dacă te-ai săturat de aglomerația din centrul vechi al Bucureștiului, oprește-te la terasa [tot articolul]
KitchenShop la Sibiu
După ce a ajuns la vânzări de 1,5 milioane de euro în 2011, KichenShop şi-a deschis [tot articolul]
Concurs internațional de vinuri
Concursul Internaţional de Vinuri Bucureşti (IWCB 2012) se va desfăşura la Romexpo, în [tot articolul]
Food Revolution Day
Revoluţia lui Jamie Oliver în ceea ce priveşte modul în care ne hrănim a zguduit [tot articolul]